Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercuri, 8 octombrie, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an.
De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, în cea de-a şaptea şedinţă de politică monetară din 2025.
Conducerea Băncii Naţionale a mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.
Boardul BNR s-a întrunit miercuri pentru cea de-a şaptea şedinţă de politică monetară din 2025, după ce în lunile precedente a menţinut dobânda-cheie, iar în anul 2024 au fost operate doar două reduceri ale ratei, până la 6,5%, de la 7% în 2023.
Analiştii anticipau că banca centrală va menţine dobânda-cheie la 6,5% şi nu va opera majorări având în vedere în special incertitudinile mari şi creşterea inflaţiei spre 10%, după majorările de taxe, precum şi după liberalizarea preţurilor la energie.
În opinia BNR, rata anuală a inflaţiei va ajunge pe un platou la finele trimestrului III şi va descreşte foarte lent în următoarele trei luni, pe fondul efectelor peste aşteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor.
În paralel, implementarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste tot mai intense pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecţia bugetară iniţiată astfel în 2025 şi accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent.
Potrivit Băncii Naţionale, incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv.
Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale, precum şi războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE.
În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Vedeţi aici comunicatul integral al BNR
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 12 noiembrie 2025.
