ZF 24

„Banii sunt putere, dar şi o mare responsabilitate. Ei trebuie să circule pentru a avea valoare. Statul trebuie să cheltuiască, să investească“

Videoconferinţa „Confidex - Despre încrederea în economie în vremuri de criză“

„Banii sunt putere, dar şi o mare responsabilitate. Ei trebuie să circule pentru a avea valoare. Statul trebuie să cheltuiască, să investească“

Autor: Alina-Elena Vasiliu

28.04.2020, 18:35 362

Impetum Group şi Ziarul Financiar au iniţiat o serie de dezbateri cu privire la problemele reale şi actuale cu care se confruntă antreprenorii şi economia locală.


Deciziile antreprenorilor în această perioadă tensionată, strategiile de investiţii şi direcţionarea banilor către companii care îi pot folosi astfel încât să-şi repună businessurile pe picioare sau să le dezvolte sunt pilonii pe care se poate sprijini revenirea economică din criza cauzată de pandemia de Covid-19. Chiar dacă, momentan, este greu de estimat amploarea efectelor pe care epidemia le va avea, actorii din mediul de business, de la antreprenori, la manageri, bănci şi specialişti în insolvenţă, trebuie să urmărească îndeaproape evoluţia şi să fie anticipativi. Acestea sunt concluziile primei videoconferinţe dintr-o serie de dezbateri iniţiate de Impetum Group împreună cu Ziarul Financiar, cu privire la problemele reale şi actuale cu care se confruntă antreprenorii şi economia locală.

„La criza precedentă, am reacţionat extrem de reactiv, nu am stat să anticipăm, am acţionat individualist, a fost fiecare pentru el, prea puţin am stat împreună să discutăm, să găsim soluţii şi strategii comune. Acum, vor fi câştigători ai crizei cei ce vor anticipa trendurile viitorului şi se vor debarasa rapid de mindsetul de a repara ce a distrus criza sanitară. Pentru că nu ne vom întoarce la ceea ce a fost, ci va fi o altă nor­malitate“, a spus Andrei Cionca, CEO al Impetum Group, în videoconferinţa „Confidex - despre încrederea în economie în vremuri de criză“.

Reprezentanţii băncilor şi cei ai fondurilor de pensii spun că nu se pune problema lipsei de lichiditate din piaţă în acest moment, iar pentru a-şi face companiile bancabile, antreprenorii tre­buie să se uite foarte atent la businessurile lor şi trebuie să decidă încotro vor să se îndrepte.

„Se simte valul IMM Invest, încercăm să ne organizăm astfel încât acest volum mare pe care îl anticipăm să fie cât mai bine gestionat, într-un interval de timp rezonabil. Banii trebuie să ajungă la companii viabile, care îşi vor plăti taxele ani de zile de acum încolo, companii de care avem nevoie. IMM Invest va presupune o mobilizare fără precedent pentru Banca Transilvania şi este prioritatea noastră în acest moment“, a spus Tiberiu Moisa, director general adjunct la Banca Transilvania.

Banii trebuie însă să circule, iar aici statul are un rol important, fiind cel care poate susţine investiţiile.

„E important să vedem această perioadă ca pe un proces de învăţare. Avem de-a face nu doar cu o criză medicală de dimensiuni imense, ci şi cu o restructurare de dimensiuni globale. Un mare risc este să lăsăm frica să domine activitatea, inclusiv apetitul investiţional. Banii reprezintă şi putere, dar şi o mare responsabilitate, pentru că ei trebuie să şi circule, pentru a avea valoare. Statul trebuie să cheltuiască, să investească“, a spus Rudi Vizental, CEO al platformei de investiţii ROCA, parte a Impetum Group, cu opt companii în portofoliu.

ROCA vrea ca până la final de 2020 să adauge alte 10 firme. Companiile în care deja s-a implicat ROCA Investments provin din zone economice diferite, cum ar fi servicii B2B, logistică, producţie, agricultură, industria chimică.

„Spre deosebire de criza anterioară, acum avem o acumulare istorică de fonduri, 13,5 mld. euro în acumulările de pensie privată din fondurile românilor. Aceşti bani există pentru a plăti pensiile românilor peste nişte zeci de ani. Dar îi avem la dispoziţie şi îi putem folosi. Interesul nostru este de a avea randamente cât mai bune şi ne uităm la investiţii care să mărească aceste randamente“, a spus Andreea Pipernea, CEO al NN Pensii.

Ea a adăugat că fondul pe care îl conduce se uită la fonduri de private equity care au o strategie bună şi alături de care se pot face investiţii benefice.

La rândul lor, băncile scanează piaţa pentru a vedea ce domenii sunt cele mai sigure în acest moment şi ce sectoare au nevoie de finanţare pentru a creşte.

„Agricultura, construcţiile, industria ali­men­tară şi energia sunt sectoare pe care vrem să le finanţăm în perioada următoare. Acum nu ne punem neapărat problema cât de bancabilă este o companie. Este mai important să ne servim clienţii de casă şi să-i ajutăm să treacă această criză. Trebuie să ne ocupăm şi de clienţii care au pro­bleme, dar lucrăm cu un personal redus“, a spus Bogdan Neacşu, director general şi pre­şedinte al comitetului de direcţie al CEC Bank.

Banca Naţională a luat deja un pachet amplu de măsuri în aceste vremuri de criză, dar toate au nevoie de echilibru. „Cred că, de data asta, băncile sunt parte a soluţiei, nu mai sunt problema. E nevoie de bănci, pentru ca mecanismul de transmisie a ceea ce fac băncile centrale să susţină economia. Ne ajută inflaţia, faptul că preţul petrolului scade e un lucru bun. Achiziţiile de titluri de stat funcţionează şi asta creează lichiditate. Sistemul concurenţial este soluţia şi cred că funcţionează“, a spus Cristian Popa, membru în consiliul de administraţie BNR.


În ceea ce-i priveşte pe antreprenori, ei continuă să lucreze în funcţie de cât de afectată este industria în care activează. În imobiliare, de exemplu, lucrările merg mai departe.

„Avem 1.500-2.000 de oameni pe şantiere în fiecare zi. Noi, ca dezvoltatori imobiliari, nu putem lucra de acasă. Nevoia de apartamente şi birouri de calitate este semnificativă. În piaţă, e nevoie de stoc. Suntem obişnuiţi cu perioade de criză, am fondat compania după falimentul Lehman Brothers. De zece ani, ridicăm continuu capital, pentru că oportunităţi găsim tot timpul. Acesta e modelul companiei“, a spus Victor Căpitanu, managing director al One United Properties, unul dintre cei mai mari dezvoltatori din Bucureşti şi din România.
alina.vasiliu@zf.ro

 

Victor Căpitanu, managing director One United Properties:

♦ Avem 1.500-2.000 de oameni pe şantiere în fiecare zi. Noi, ca dezvoltatori imobiliari, nu putem lucra de acasă. Nevoia de apartamente şi birouri de calitate este semnificativă. În piaţă, e nevoie de stoc. Sunt foarte mulţi oameni care stau în blocuri vechi şi vor să stea în blocuri noi. Dezvoltările mixte vor câştiga teren.

♦ Va avea loc o consolidare a companiilor în birouri de calitate A, cu impact minim asupra mediului înconjurător, care să îmbunătăţească calitatea vieţii angajaţilor.

♦ Noi am fost prinşi destul de pregătiţi. La criza trecută, gradul de capitalizare era mult mai redus, iar când a lovit criza, situaţia a fost foarte grea pentru economie. Acum economia stă mult mai bine, sunt mult mai mulţi bani. Noi ne-am capitalizat foarte bine în timp, focusul nostru principal a fost să ridicăm equity. Nu am putut să ne finanţăm extraordinar de bine, băncile au rămas cu un gust amar pentru sectorul imobiliar după Lehman Brothers.

♦ E de lăudat intervenţia rapidă a Băncii Centrale. Întrebarea este cum vor transmite băncile comerciale aceste scăderi de dobândă către companiile performante din piaţă. Pe mine nu m-a sunat nicio bancă să-mi scadă dobânda la niciun credit.

♦ Suntem obişnuiţi cu perioade de criză, am fondat compania după falimentul Lehman Brothers. De zece ani, ridicăm continuu capital, pentru că oportunităţi găsim tot timpul. Acesta e modelul companiei.

♦ În a doua parte a lunii martie, cererea s-a diminuat semnificativ, dar în aprilie a revenit apetitul. Pe partea de apartamente, vânzările la noi în aprilie au depăşit martie. Pe partea de închirieri, la fel, am semnat în fiecare săptămână contracte la One Tower şi One Cotroceni Park. Pe partea de costuri şi aprovizionare, toţi furnizorii noştri şi-au onorat angajamentele.

♦ Nu cred că vor mai creşte costurile de construcţii anul acesta. Dacă nu era Covid-19, probabil preţurile ar fi crescut cu 5-10%. Dar probabil că acum vor stagna.

♦ Cred că anumite elemente ale crizei vor rămâne pentru mult timp, precum comenzile de acasă sau muncitul de acasă. Tendinţa aceasta exista deja, dar va continua. Multe companii ne-au cerut deja spaţiu mai mare per angajat.

 

Andrei Cionca, CEO Impetum Group:

♦ La criza precedentă, am reacţionat extrem de reactiv, nu am stat să anticipăm, am acţionat individualist, a fost fiecare pentru el, prea puţin am stat împreună să discutăm, să găsim soluţii şi strategii comune.

♦ E greu de văzut acum care va fi amplitudinea crizei. Vrem să stăm foarte aproape de criză, să monitorizăm în timp real efectele crizei, minut cu minut, să încercăm să fim anticipativi, să vedem ce sectoare vor fi afectate şi să găsim împreună soluţii de ieşire din criză.

♦ În momentul de faţă nu există un indicator universal la alcătuirea căruia să contribuim cu toţii. Trebuie să întoarcem efectele negative ale crizei în favoarea noastră.

♦ Acum două luni, discutam despre cum se pot evalua pierderile din criza anterioară şi ce metode de prevenţie am putea imagina în cazul în care va veni o nouă criză, ca practicieni în insolvenţă. Mi-am dat seama că noi, grupul Impetum, suntem într-o situaţie foarte similară cu cea pe care o aveam la criza precedentă, când am început o serie de investiţii. În ceea ce ne priveşte, recuperarea a durat 10 ani, am achitat ultima datorie născută în acea perioadă în 2018. Asta e una dintre probleme, faptul că recuperarea a durat prea mult.

♦ Este important să facem operaţionale programele de sprijin iniţiate de stat precum IMM Invest. Din 40.000 de companii cărora li se adresează programul IMM Invest, 15.000 ar fi eligibile.

♦ Haideţi să încercăm să găsim modalităţi astfel încât criza de lichiditate să nu ducă la o criză de îndatorare! Companiile acum nu îşi însănătoşesc structura de capital, ci se îndatorează.

♦ Vor fi câştigători ai crizei cei ce vor anticipa trendurile viitorului şi se vor debarasa rapid de mindsetul de a repara ce a distrus criza sanitară. Pentru că nu ne vom întoarce la ceea ce a fost, ci va fi o altă normalitate.

 

Bogdan Neacşu, director general şi preşedinte al comitetului de direcţie CEC Bank:

♦ Acum cel mai important este să operaţionalizăm programele băncilor, să ducem finanţările acolo unde este nevoie de ele. S-ar putea ca la unele să întâmpinăm dificultăţi, la altele să fie mai uşor. Trebuie să ne aflăm de partea soluţiei, nu să fim reactivi. Trebuie să ne mobilizăm cât mai repede, nu avem timp să aşteptăm. Salut decizia celor care îşi reiau activitatea.

♦ Ne scăldăm în lichiditate, dar e important ca aceasta să ajungă acolo unde este nevoie. Primul pas a fost să asigurăm continuarea activităţii. Am dat 500 mil. lei credite în martie şi aprilie.

♦ Acum nu ne punem neapărat problema cât de bancabilă este o companie. Este mai important să ne servim clienţii de casă şi să-i ajutăm să treacă această criză. Trebuie să ne ocupăm şi de clienţii care au probleme, dar lucrăm cu un personal redus.

♦ Nu putem împinge băncile să crediteze clienţi de la care riscă să nu-şi primească banii, e o chestiune de echilibru.

♦ Odată cu reîntoarcerea către economia reală, nu vom mai regăsi aceleaşi lucruri.

♦ Vrem să ajungem în top cinci bănci din România, această ţintă nu se schimbă.

 

Tiberiu Moisă, director general adjunct Banca Transilvania:

♦ Se simte valul IMM Invest, încercăm să ne organizăm astfel încât acest volum mare pe care îl anticipăm să fie cât mai bine gestionat, într-un interval de timp rezonabil. Banii trebuie să ajungă la companii viabile, care îşi vor plăti taxele ani de zile de acum încolo, companii de care avem nevoie. IMM Invest va presupune o mobilizare fără precedent pentru Banca Transilvania şi este prioritatea noastră în acest moment.

♦ Sistemul nu are o problemă de lichiditate. Deşi majoritatea oamenilor încearcă să stea în casă, activitatea noastră este foarte mare.

♦ Există o sumedenie de companii care pe hârtie nu sunt bancabile, dar care au toate plăţile la zi şi nicio problemă. Termenul de companii bancabile s-ar putea să nu fie atât de limitativ pe cât ne imaginăm. Companiile nebancabile ţin şi de calitatea deciziilor pe care le iau acţionarii lor. Unele companii arată nebancabile pe hârtie pentru că reflectă o anumită situaţie la un moment dat.

♦ Antreprenorii trebuie să se uite foarte adânc la businessul lor şi să se gândească la ce anumite vor exact să facă.

♦ Perioade de stres ca aceasta s-ar putea să nască ambiţii cu adevărat mari.

 

Andreea Pipernea, CEO NN Pensii:

♦ Spre deosebire de criza anterioară, acum avem o acumulare istorică de fonduri, 13,5 mld. euro în acumulările de pensie privată din fondurile românilor. Aceşti bani există pentru a plăti pensiile românilor peste nişte zeci de ani. Dar avem la dispoziţie aceşti bani pe care îi putem folosi.

♦ Menirea fondurilor de pensii este de a investi extrem de prudent şi peste ciclurile economice cu gândul la a conserva valoarea economiilor în timp. Noi putem investi în economia reală prin anumite metode: companii listate la BVB, companii care emit obligaţiuni. Pe fiecare palier de evoluţie a unei companii, există soluţii de finanţare specifice.

♦ Banii din fondurile de pensii pot ajunge printr-un traseu mai scurt în capitalul  companiilor, s-au deschis căi în acest sens.

♦ Interesul nostru este de a avea randamente cât mai bune şi ne uităm la investiţii care să mărească aceste randamente.

♦ Fondurile de pensii au un apetit de risc relativ scăzut. Noi nu suntem influenţaţi de fluctuaţiile periodice ale pieţei.

♦ Ne uităm la fonduri de private equity care au o strategie bună şi alături de care putem câştiga împreună experienţă.

 

Rudi Vizental, CEO ROCA:

♦ E important să vedem această perioadă ca pe un proces de învăţare. Avem de-a face nu doar cu o criză medicală de dimensiuni imense, ci şi cu o restructurare de dimensiuni globale. Un mare risc este să lăsăm frica să domine activitatea, inclusiv apetitul investiţional.

♦ O restructurare pe piloni sănătoşi este de bun augur. Vedem o tendinţă de exod din China, de pe urma căreia Europa de Est poate să fie un beneficiar direct.

♦ Banii reprezintă şi putere, dar şi o mare responsabilitate, pentru că ei trebuie să şi circule, pentru a avea valoare. Statul trebuie să cheltuiască, să investească.

♦ Lucrurile se accelerează deodată foarte mult. Criza aceasta pare că este ca o ceaţă care se aşază şi deodată totul frânează. Dar în realitate, lucrurile accelerează, nu stagnează. De aceea, e important să şi acţionăm foarte repede.

♦ Suntem într-un proces de majorare de capital. Acum avem 15 mil. euro şi vrem să dublăm această sumă până la sfârşitul anului. Mai vrem încă zece tranzacţii până la finele anului.

 

Cristian Popa, membru în consiliul de administraţie BNR:

♦ Cred că, de data asta, băncile sunt parte a soluţiei, nu mai sunt problema. E nevoie de bănci pentru ca mecanismul de transmisie a ceea ce fac băncile centrale să susţină economia.

♦ Banca Naţională a luat un pachet mare de măsuri în aceste vremuri de criză. Eu vin după 12 ani de experienţă în mediul privat. Nici în mediul public lucrurile nu sunt uşoare. A da lichiditate destulă sistemului financiar şi a scădea gradul dobânzilor fără a crea dezechilibre, toate în acelaşi timp, nu e uşor. Echilibru este cuvântul-cheie.

♦ Vorbind despre lichiditate, sunt patru instrumente de care ne folosim: operaţiuni repo, operaţiuni Lombard, reduceri de rezerve minime obligatorii şi cumpărări de active.

♦ Ne ajută inflaţia, faptul că preţul petrolului scade e un lucru bun.

♦ Achiziţiile de titluri de stat funcţionează şi asta creează lichiditate.

♦ Sistemul concurenţial este soluţia şi cred că funcţionează.

AFACERI DE LA ZERO