Banca Centrală Europeană se va întâlni joi, 22 ianuarie, pentru a discuta aprobarea unui program gigant de 550 de miliarde de euro prin care încearcă să facă o injecţie de lichiditate în economia europeană care încearcă să găsească o sursă de creştere şi să prevină astfel intrarea în deflaţie, ceea ce ar însemna cel puţin un deceniu de stagnare, aşa cum s-a întâmplat în Japonia.
La 6 ani după ce Fed - banca centrală a SUA - şi Banca Angliei au început programul de QE (Quantitive Easing - adică printarea de bani şi achiziţia de titluri de valoare pentru a injecta lichiditate în piaţă) BCE încearcă un program similar în speranţa că va revigora economia bătrânei Europe.
Speculaţiile privind adoptarea acestui program au dus la scăderea puternică a euro faţă de dolar în ultimele şase luni, scrie Bloomberg.
93% din analiştii chestionaţi de Bloomberg cred că BCE va vota acest plan, influenţa guvernatorului Mario Draghi fiind mult mai puternică decât a ramurii germane din BCE.
Imediat după criză, BCE nu a adoptat un asemnea program ca Fed şi Banca Angliei, datorită reticenţei guvernatorului Jean Claude Trichet, un francez mai prudent şi conservator. Venirea la conducerea BCE a italianului Mario Draghi a schimbat politica BCE, care a devenit mult mai apropiată de politica americanilor. Este de menţionat că Mario Draghi şi-a făcut studiile în Statele Unite şi a lucrat o bună perioadă de timp la Goldman Sachs, cea mai influentă bancă de pe Wall Street.
Încă nu se ştiu detaliile acestui program de injecţie de bani în piaţă contra titluri - obligaţiuni de stat şi alte instrumente şi cum vor contribui ţările membre ale BCE.
Post by Ziarul Financiar.
