ZF 24

BCR a dat credite de un miliard de euro pentru proiecte din fonduri UE

Emilian Croitoru (reţea corporate BCR), Loredana Rautu (EU Office BCR), Ioana Gheorghiade (Direcţia Sector Public şi Finanţarea Infrastructurii BCR), Eugen Sinca (analist-şef BCR) au vorbit ieri în cadrul unei conferinţe despre cofinanţările acordate de bancă în proiectele europene

Emilian Croitoru (reţea corporate BCR), Loredana Rautu (EU Office BCR), Ioana Gheorghiade (Direcţia Sector Public şi Finanţarea Infrastructurii BCR), Eugen Sinca (analist-şef BCR) au vorbit ieri în cadrul unei conferinţe despre cofinanţările acordate de bancă în proiectele europene

Autor: Adelina Mihai

08.05.2013, 19:10 841

BCR, cea mai mare bancă locală, a acordat din 2007 până în prezent credite în valoare de peste un miliard de euro pentru beneficiarii de proiecte finanţate din fonduri structurale, sub formă de cofinanţări.

„Am finanţat 1.063 proiecte din fonduri europene a căror valoare totală este de 15 miliarde de lei, iar valoarea cofinanţărilor acordate de noi este de peste 4,3 miliarde de lei. Ca distribuţie a finanţărilor, cea mai mare se regăseşte în industrie, unde am acordat finanţări pentru proiecte în valoare de peste 3 miliarde de lei, pentru proiecte de mediu (apă - canal), a căror valoare este de peste 2,9 mld. lei, şi pentru zona de transport, unde valoarea proiectelor pe care le-am cofinanţat este de 2,8 miliarde de lei“, a spus Ioana Gheorghiade, directorul executiv al Direcţiei Sector Public şi Finanţarea Infrastructurii din cadrul BCR.

Proiectele cu cea mai mare valoare a finanţării care au luat credite de la BCR sunt implementate de companiile de utilităţi care au accesat o linie de finanţare nerambursabilă a infrastructurii de mediu. Astfel, cel mai mare proiect european şi co-finanţat de BCR are o valoare totală de 685 de milioane de lei în timp ce valoarea cea mai mare a creditului acordat de bancă pentru cofinanţarea unui proiect european a revenit unei companii de stat din domeniul energetic, pentru care BCR a acordat un credit de 103 milioane lei.

„În topul celor mai mari zece proiecte cofinanţate de noi a fost şi un IMM, care implementează un proiect cu o valoare totală de 199 milioane lei“, a mai spus Gheorghiade.

Deşi au trecut mai bine de cinci ani de când România are la dispoziţie aproape 20 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru proiectele finanţate din fonduri structurale nerambursabile, gradul de absorbţie este de doar 13,4%, adică o absorbţie efectivă în economie de doar 2,58 miliarde de euro. În primele patru luni ale acestui an România a primit rambursări de la Comisia Europeană în valoare de 376 milioane de euro, în condiţiile în care ţinta de absorbţie pe 2013 este de 6,5 miliarde de euro. Atingerea acestei ţinte este vitală pentru că tot ce nu este absorbit în 2013 până la această sumă este pierdut definitiv în cadrul procedurii de dezangajare automată (dacă nu atragi banii într-o perioadă anume, nu-i mai primeşti deloc).

Cu toate acestea, oficialii BCR se declară optimişti cu privire la proiectele finanţate din fonduri europene, pentru că multe dintre acestea nu au încă un grad de implementare ridicat, dar au fost aprobate şi vor primi rambursări pe măsură ce transmit declaraţiile de cheltuieli la Comisia Europeană.

„Există multe proiecte aprobate care au un grad de implementare de sub 50%, să nu uităm că sunt proiecte mari, care se desfăşoară pe o perioadă de 4- 5 ani“, a explicat Loredana Rautu, şefa departamentului EU Office în cadrul BCR.

Impactul pe termen scurt, adică pe o perioadă de 12 luni, al fiecărui miliard de euro intrat în economie din fondurile europene este de o creştere cu 0,3% din PIB, mai spun analiştii BCR.

„Un miliard de euro în plus atras din fonduri europene ar înseamna ca, la creşterea economică estimată de noi la 1,8% să se adauge încă 0,3 puncte procentuale, ajungând la 2,1%. Dacă punem şi fondurile europene pentru agricultură, atunci creşterea economică ar fi şi mai mare“, a spus Eugen Sinca, analistul-şef al BCR. Sinca a spus că România ar trebui să aibă ca prioritate o creştere a investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, pentru că suntem printre ultimii în Europa, alături de Cipru şi Bulgaria, la acest capitol.

„Cele mai recente date ale Eurostat, din 2011, arată că România investeşte doar 0,48% din PIB în activităţi de cercetare-dezvoltare, în condiţiile în care ţinta stabilită pentru anul 2020 este de 2%“, a mai spus Sinca.

Absorbţia fondurilor europene este unul dintre vectorii majori ai dezvoltării economiei, care, alături de investiţiile străine, creează premisele unei creşteri economice sustenabile.

„Expunerea Erste Group (care deţine BCR- n. red.) faţă de România a crescut din 2009 cu aproximativ două miliarde de euro (peste 8 mld. euro, în total - n.n.), iar obiectivul nostru este să susţinem antreprenorii români din IMM-uri“, a spus Emilian Croitoru, director adjunct reţea corporate în cadrul BCR.


Creşterea exporturilor şi anul agricol bun îmbunătăţesc prognozele de creştere economică

Economia României ar putea avea o creştere de 1,8% anul acesta, arată o estimare revizuită în urcare de la 1,1% de către analiştii BCR. Perspectivele unui an agricol bun, în care producţia va creşte cu cel puţin 10% şi creşterea exporturilor către statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene sunt principalele motive ale optimismului afişat de analiştii BCR.

„O creştere economică de 1,8% este o estimare realistă, independentă de cea a Comisiei Europene, care a revizuit recent estimarea de creştere la 1,6%. Nu excludem o creştere economică mai mare, de 2,5%, dacă vom vedea o îmbunătăţire a absorbţiei de fonduri europene în a doua parte a anului“, a spus Eugen Sinca, analist-şef al BCR.

Cea mai optimistă prognoză pentru creşterea economică a României a venit de la cea mai mare bancă elveţiană UBS, care anticipează o creştere a PIB de 2,8%. De asemenea, gigantul american JP Morgan a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru România de la 1,5% la 1,9%.

Totuşi, FMI şi-a revizuit în luna aprilie a acestui an prognoza de creştere economică a României la 1,6%, după ce în toamna anului 2012 anticipa un avans al economiei cu 2,5% în 2013. Şi Guvernul a fundamentat bugetul pe o creştere economică de 1,6%.

Analistul-şef al BCR a mai spus că, în opinia sa, ritmul de creştere al economiei României va fi cel mai rapid din Uniunea Europeană în 2013, cu excepţia ţărilor baltice.

„În plus, stăm mai bine la doi indicatori la care se uită investitorii străini atunci când decid să investească într-o ţară: avem un PIB de două ori mai mare decât cel al ţărilor baltice la un loc şi o populaţie de trei ori mai mare“, a adăugat Sinca.
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO