BCR a scos la vânzare în piaţă cel mai mare pachet- bloc de credite neperformante din istoria României, de aproximativ 3,6 miliarde de euro, echivalent în lei, mult mai mult decât discuţiile iniţiale, ceea ce arată că cea mai mare bancă din România încearcă să-şi cureţe cât mai repede bilanţul afectat de criză.
Conform unor surse din piaţă, memorandumul de prezentare a tranzacţiei a fost lansat, el adresându-se unui grup destul de redus de investitori străini, care pot gestiona un deal de asemenea dimensiune.
Ofertele neangajante trebuie depuse până la finalul lunii, urmând ca apoi să înceapă şi procesul de due-dilligence, respectiv de analiză şi audit al creditelor neperformante scoase de BCR la vânzare. Apoi vor urma ofertele financiare, estimându-se ca în T4 să se închidă tranzacţia, asta dacă ofertele vor fi în parametrii aşteptaţi de Erste, acţionarul principal al BCR.
Valoarea tranzacţiei s-ar situa într-o marjă cuprinsă între 400 şi 600 milioane de euro, sumă extrem de importantă şi mare pe care nu foarte mulţi investitori din lume o pot mobiliza imediat. Din acest motiv, memorandumul de prezentare nu este adresat „tuturor“.
În acest pachet de NPL-uri sunt incluse credite din portofoliul BCR, dar şi expuneri pe companii româneşti aflate în afara bilanţului şi care au fost parcate fie la Viena, fie în altă parte.
WikiZF: Profilul companieiBCR
BCR a fost lovită în plin de criză, valoarea creditelor neperformante acumulate apropiindu-se de 30% din portofoliul total de credite, atât pe partea de retail, cât şi la companii. Anul trecut, BCR a vândut în două tranzacţii peste 700 mil. euro credite neperformante, într-un deal preţul a fost de zece cenţi la un euro, iar în al doilea de şase cenţi la un euro, conform unor surse din piaţă.
Pachetul scos acum la vânzare, de 3,6 mld. euro, este mai bun decât cele plasate anul trecut. Dacă BCR va reuşi să vândă acest pachet, practic va pune punct celei mai negre perioade din istorie din punct de vedere financiar, în care problemele neperformantelor au devenit atât de complexe încât au defocusat banca de la activitatea ei de creditare. În bancă s-a înfiinţat un departament special de work-out cu aproape 500 de angajaţi, care să gestioneze NPL-urile.
Pentru Erste, achiziţia BCR în 2005 pentru o sumă imensă (3,75 mld. euro pentru 60% din capital) s-a transformat într-un coşmar în anii de criză, cu schimbări de management şi o gestiune din ce în ce mai dificilă a afacerii.
Cu spatele la zid, având în vedere că achiziţia BCR a fost pariul lui, Andreas Treichl, preşedintele Erste, la adus în 2012 la Bucureşti pe Tomas Spurny, un bancher ceh-american, ca să cureţe, să restructureze şi să readucă pe linia de plutire cea mai mare bancă din România, care finanţează o treime din economie.
În criză, BCR a pierdut trei procente din cota de piaţă, ajungând la la finalul primului trimestru din acest an la 17%, cu active de 60,7 miliarde de lei (13,8 mld. euro).
Îmbunătăţirea situaţiei economice şi a încrederii persoanelor fizice în viitor, a permis revenirea activităţii de creditare pe retail, ceea ce a readus pe profit banca în T1, cu un rezultat de 344 milioane de lei. Creditarea companiilor încă suferă, piaţa fiind mult mai dificilă şi mai concurenţială, cu marje în scădere şi unde un grup de bănci se bat în preţuri/dobânzi pentru a ţine companiile bune în portofoliul propriu.
Tot sistemul bancar românesc a ajuns în T1 2014 la un vârf al creditelor neperformante de aproape 23%, după care, sub presiunea Băncii Naţionale, băncile au accelerat curăţenia şi vânzarea de NPL-uri.
În anii 2000, atunci când aproape jumătate din sistemul bancar românesc a fost putred din cauza neperformantelor acumulate la băncile de stat, care dominau atunci piaţa, statul a curăţat 3 miliarde de dolari (2 miliarde de dolari la Bancorex şi un miliard de dolari la Banca Agricolă).
