ZF 24

Bilanţul fondurilor UE ilustrează cel mai mare dezastru al ultimilor şapte ani: Să primeşti 20 de miliarde de euro gratis şi să cheltuieşti doar 5, în plină criză

30.12.2013, 00:06 3136

România a reuşit să atragă, în cei şapte ani de când este membră a Uniunii Europene, doar 5 miliarde de euro din fondurile structurale puse la dispoziţie în perioada 2007 – 2013, adica un sfert din cele aproape 20 de miliarde de euro menite să ajute la modernizarea ţării.

Fondurile structurale sunt destinate dezvoltării unui stat prin finanţarea de programe de  reabilitare de drumuri, de şcoli, de spitale, prin acordarea de sprijin financiar firmelor mici şi mijlocii care vor să investească în echipamente noi sau prin programe de instruire a angajaţilor sau a şomerilor care vor să intre în câmpul muncii mai bine pregătiţi, însă România este codaşă la absorbţia lor. Motivul? Birocraţia excesivă, productivitatea scăzută sau deficitul de personal în rândul funcţionarilor care lucrează cu fonduri europene, schimbările frecvente ale regulamentelor făcute de către autorităţile de management, dar şi fraudele din cadrul proiectelor au făcut ca România să nu reuşească să atragă banii.

Cea mai bună performanţă a avut-o totuşi Programul Operaţional Regional (cunoscut sub denumirea de “Regio”), care a avut o rată de absorbţie de peste 44% până în prezent, beneficiarii primind rambursări de peste 1,6 miliarde de euro în perioada 2007 – 2013. Acest program, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, are ca beneficiari principali primăriile şi consiliile judeţene, care primesc bani pentru proiecte de reabilitare a infrastructurii sau a şcolilor. Deşi are gradul de absorbţie cel mai ridicat, plăţile de la UE prin acest program au fost suspendate câteva luni din cauza neregulilor cu privire la achiziţiile publice făcute în cadrul proiectelor.

Şi POS Mediu, programul administrat de Ministerul Mediului care finanţează proiecte cu ajutorul cărora sunt construite sisteme de apă şi canal sau gropi de gunoi, a avut o absorbţie catalogată drept bună: un miliard de euro atraşi în şapte ani, ceea ce înseamnă o rată de absorbţie de 22% din totalul alocat de UE pentru acest program. Nici acest program însă nu a fost lipsit de probleme. Chiar fostul director general al autorităţii de management care gestionează POS Mediu, Adrian Mîndroiu, a fost reţinut de Direcţia Naţională Anticorupţie, după ce a fost acuzat că a primit bani şi bunuri de la doi administratori ai  unor firme de consultanţă. El este cercetat pentru trafic de influenţă şi pentru asociere la săvârşirea infracţiunii de corupţie, potrivit unui comunicat al DNA.

Un alt program care are, în mod paradoxal, o absorbţie de un miliard de euro (adică 27% din totalul alocat) este POSDRU, care finanţeaza programe de training pentru angajaţi, şomeri şi persoane cu dizabilităţi, consiliere în carieră, burse doctorale sau internshipuri pentru studenţi. Autoritatea de management a acestui program, care a schimbat cinci şefi în şapte ani, a fost găsita ca “principal vinovat” pentru deficienţe din cadrul proiectelor finanţate prin POSDRU. Evaluările proiectelor au fost făcute greşit de către funcţionari, s-au permis salarii de peste 10.000 de euro net pe lună în proiecte, ceea ce înseamnă că s-a încălcat principiul cost-eficienţă în evaluarea şi selecţia proiectelor, se arată în raportul auditorilor de la Bruxelles care au blocat plăţile pe POSDRU în 2012. Iar consecinţele nu au întârziat să apară: statul român trebuie să plătească corecţii financiare de 25% din valoarea rambursărilor plătite de UE în 2012 către beneficiari.

Cea mai slabă rată de absorbţie a avut-o POS CCE (programul de creştere a competitivităţii economice administrat de Ministerul Economiei), care finanţează proiecte pentru IMM-urile din producţie, cercetare-dezvoltare, IT sau energie. Şi aici au fost probleme mari: Mihai Grigoroiu, care a ocupat funcţia de director adjunct în cadrul autorităţii de management a POS CCE, este unul dintre angajaţii ministerului Economiei anchetaţi cazul dosarului fraudei bancare de 22 mil. euro din toamna anului trecut, fiind implicat în realizarea dosarelor care primeau finanţări europene.

O oază de speranţă pentru folosirea finaţărilor gratuite mai există însă, având în vedere că, după multe dezbateri, Parlamentul European a votat aplicarea regulii N+3 (în locul regulii N+2) în cazul României şi a Slovaciei. Concret banii alocaţi în 2011 şi 2012 pot fi cheltuiţi şi în 2014, respectiv 2015 (s-a acordat un răgaz de un an pentru perioda amintită). Decizia luată de oficialii europeni a salvat aproximativ 4 miliarde de euro pentru România, bani care ar fi fost pierduţi la sfârşitul acestui în cadrul procedurii de dezangajare automata a fondurilor europene (ce nu cheltuieşti în perioada N+2 ani se întoarce la bugetul UE).

Pentru următorul exerciţiu finanicar (2014 - 2020), România a reuşit să obţină o alocare financiară de 40 de miliarde de euro, dar entuziasmul potenţialilor beneficiari a cam dispărut, după ce performanţa din actualul exerciţiu financiar încă se lasă aşteptată.

 
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO