ZF 24

Bilanţul guvernului Ponta la doi ani de la instalare în zece indicatori economici: autostrăzi, fiscalitate, fonduri europene, PIB, agricultură, locuri de muncă, insolvenţe, IMM-uri, management privat la stat, bugetari

10.06.2014, 00:06 4448

Doar 250 km de autostrăzi în doi ani

Reţeaua de autostrăzi s-a extins în ultimii doi ani cu peste 250 de kilometri, ajungând în prezent la o lungime totală de 645 de kilometri, acest indicator situând România pe penultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul infrastructură rutieră, în faţa Bulgariei. Cei mai mulţi kilometri de autostrăzi au fost deschişi circulaţiei în 2012, la câteva luni după ce guvernul Ponta s-a instalat la putere. Astfel, în 2012 au fost inauguraţi 140 de kilometri de autostrăzi, pe rute precum Bucureşti-Ploieşti, Cernavodă-Medgidia sau Medgidia-Constanţa. La doi ani însă de la inaugurare, autostrada Bucureşti-Ploieşti nu are nici acum finalizată porţiunea de 6,5 kilometri care porneşte din şoseaua Petricani şi se termină în centura Capitalei. În 2013, alţi 115 kilometri de autostrăzi au fost deschişi circulaţiei, iar pentru anul acesta reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) spuneau recent că vor mai fi inauguraţi „până în 100 de kilometri” de autostrăzi. Proiectele de autostrăzi care au fost inaugurate în ultimii doi ani au fost demarate în timpul guvernelor anterioare. Andreea Neferu

 
 
 
 

Fiscalitate - taxe agresive pentru afaceri

Dacă este un capitol la care guvernul Ponta stă cel mai prost, atunci acesta este.

Ponderea veniturilor în bugetul consolidat a scăzut între 2011 şi 2013 de la 32,7% din PIB la 31,8% din PIB, ceea ce înseamnă că în ciuda unui PIB mai mare, statul a colectat mai puţin la buget faţă de ceea ce ar fi trebuit să colecteze.

Ca urmare, FMI a impus guvernului de două ori să inventeze noi taxe. În ianuarie 2013 au fost introduse noi taxe: pe agricultură, pe microîntreprinderi şi pentru companiile care exploatează resurse minerale.

În ianuarie 2014 a urmat aşa-numita taxă pe „stâlp”, un impozit special pe activele fixe ale companiilor care nu sunt clădiri, iar din aprilie 2014 a fost introdusă acciza specială pe benzină.

Toate aceste taxe echivalează cu o majorare a TVA de la 24% la 26%. Pe plus este decizia de a reduce TVA la produsele de panificaţie, care a dus la micşorarea preţului la pâine cu 12%. Sorin Pâslaru

 

Creştere cumulată în doi ani de 4,1%

Economia a înregistrat în 2012, anul în care guvernul Ponta a venit la conducere, o creştere de doar 0,6%, evitând cu greu recesiunea.

Anul 2012 s-a „remarcat“ prin producţia agricolă slabă, criza politică internă, declinul investiţiilor străine şi slaba absorbţie a fondurilor europene, care, suprapuse recesiunii marilor economii europene, au afectat economia României.

PIB-ul a reuşit să rămână în teritoriul pozitiv doar datorită influenţei favorabile a consumului intern, ajutat şi de majorarea salariilor din sectorul public, în timp ce exporturile nete au fost pe minus. Anul 2013 a adus însă o creştere surprinzătoare a PIB, de 3,5%.

A fost cel mai rapid ritm de creştere de la izbucnirea crizei financiare şi economice, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor, autorităţilor sau instituţiilor financiare internaţionale.

Industria şi agricultura au fost vedetele economiei anul trecut, în timp ce construcţiile şi comerţul cu amănuntul au continuat să dezamăgească. Cumulat în 2012 şi 2013 PIB-ul a crescut cu 4,1%. În primul trimestru din 2014, România a fost liderul Europei, cu cel mai rapid ritm de creştere al economiei, PIB-ul făcând un salt de 3,8% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.

Cu toate că majoritatea datelor macro sunt încurajatoare, mediul de afaceri nu a resimţit încă la nivelul propriilor afaceri avântul economiei din statistici şi nici populaţia nu simte o îmbunătăţire a nivelului de trai.

Prognozele privind creşterea economică din întregul an 2014 s-au îmbunătăţit în ultimele luni, estimările oscilând în intervalul 2,5-3,5%. Claudia Medrega

 

140.000 ha suprafaţa de teren agricol irigată în mai 2012, adică 1,4 % din suprafaţa agricolă a României

Agricultura a adus încasări de 17-18 miliarde de euro fermierilor în ultimii doi ani ca urmare a vremii bune care a susţinut creşterea productivităţii în piaţa cerealelor şi în cea a florii-soarelui sau rapiţei.

Cantităţile mari de materii prime disponibile în piaţă au împins în sus creşterea exporturilor astfel că România a devenit exportator net de produse agroalimentare pentru prima dată în ultimele două decenii.

Ministerul Agriculturii a reuşit să accelereze plata subvenţiilor directe pentru terenurile agricole astfel că fermierii au reuşit să îşi acopere la timp datoriile faţă de furnizori.

Ministerul condus de Daniel Constantin nu a reuşit însă să facă niciun pas concret către dezvoltarea de proiecte majore pentru infrastructura de irigaţii, astfel că producătorii de cereale rămân direct dependenţi de condiţiile meteo.

Ministerul Agriculturii a scris şi o lege care reglementează tranzacţiile cu terenuri agricole după liberalizarea totală a pieţei la începutul acestui an dar actul normativ nu a reuşit să ţină în frâu apetitul fondurilor de investiţii pentru plasamentele în România având în vedere că actul normativ poate fi ocolit prin tranzacţionarea de acţiuni la firmele care deţin teren arabil. Gabriel Razi

 

Milionul promis a devenit doar o sută de mii

După aproape doi ani de când Victor Ponta a preluat frâiele guvernului, pe piaţa muncii s-au creat circa 95.000 de locuri de muncă, efectivul de salariaţi din România ajungând la 4,4 milioane în luna martie 2014, faţă de circa 4,3 milioane în mai 2013.

În programul de guvernare era promis un million de noi locuri de muncă. Cei aproape 100.000 de români care au trecut de la statutul de şomer la cel de salariat este însă prea mic în comparaţie cu pierderile cauzate pe piaţa muncii de criză, care a lăsat fără loc de muncă mai mult de 500.000 de persoane doar din mediul privat.

Pe de altă parte, statul avea la finalul lunii martie a acestui an 1,78 mil. angajaţi, cu doar 12.000 mai puţin decât la finele lui 2012, ajustările fiind mai mult o consecinţă a reorganizării anumitor instituţii publice sau a ieşirii la pensie a unor bugetari.

Dacă până la demitere Emil Boc reuşise să reducă „caracatiţa bugetară” cu 200.000 de persoane, în perioada guvernării Ponta ritmul de restructurare a numărului de salariaţi din sistemul public a încetinit semnificativ, mai ales odată ce şi regula o angajare la 7 plecări a fost eliminată (toamna trecută). Corina Mirea

 

Zodia insolvenţelor

Intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, perla sistemului energetic local, pe 26 iunie 2012 a produs o undă de şoc la nivelul întregii economii prin amploarea efectelor pe care le-a generat această decizie, insuficent explicată până în ziua de azi.

Timp de un an, cât cel mai mare producător de energie din România a stat în această stare, au fost luate mai multe măsuri de redresare, printre care se numără denunţarea a şase din cele zece contracte directe de energie, renegocierea celor rămase în vigoare, tăierea cheltuielilor de investiţii sau concedierile. La finalul anului trecut, Hidroelectrica a încheiat cu un profit record de 163 de milioane de euro, faţă de pierderile de 114 milioane de euro din 2012, dar în ciuda acestor rezultate compania s-a întors în insolvenţă în februarie anul acesta. Potrivit celor mai recente estimări oficiale, compania ar trebui să iasă definitiv din această stare la finalul acestui an. Un alt proces de insolvenţă demarat în timpul guvernării Ponta este cel al combinatului chimic Oltchim. Lucrurile nu au mers însă deloc bine în cazul acestei companii, care a terminat anul trecut cu pierderi de 214 milioane de euro la afaceri de 113 milioane de euro. Mai mult, în ciuda tentativelor statului de a vinde combinatul, nimeni nu a venit cu o ofertă concretă. Oficialii dau asigurări că „perla” industriei chimice de dinainte de Revoluţie nu se va închide, dar soluţiile adevărate întârzie să apară.  Roxana Petrescu

 

Sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii – Mai puţini bani pentru programele importante

Deşi odată cu preluarea mandatului, guvernul Ponta a păstrat programele de sprijinire a IMM-urilor, bugetul pentru multe dintre acestea, în special pentru cele cu impact mai mare, a fost redus în ultimii ani.

Spre exemplu, pentru programul de înfiinţare a afacerilor de către tinerii debutanţi anul acesta au fost alocate 21 de milioane de lei, buget similar celui din 2011 (anul lansării) şi cu aproape 50% mai mic decât cel din 2012.

Asta în condiţiile în care din 2011 până în prezent au fost înfiinţate mai mult de 13.000 de firme prin intermediul programului şi au fost create cel puţin 26.000 de locuri de muncă.

Politica de tăiere a banilor alocaţi pentru programe de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii a guvernului Ponta s-a văzut şi în cazul programului „Mihail Kogălniceanu”, care în 2014 a primit 10 milioane de lei, faţă de 16 în anul precedent, dar şi programul „START” pentru care anul acesta a fost acordat un buget cu 6 milioane de lei mai mic decât cel din 2013.

Ajutoarele de stat nerambursabile planificate de stat pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor pentru anul acesta au fost stabilite la aproximativ 73 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă. Bugetul estimat pentru 2014 este în scădere cu 13% faţă de cel stabilit anul precedent de guvern. Corina Mirea

 

Managementul privat  - Proiectul „CEO privat la stat”, un eşec

La aproape doi ani de când un manager privat a preluat frâiele unei companii de stat, proiectul „CEO privat la stat“ este un eşec, schimbările făcute de miniştri la conducerea „privată” având loc tot mai des. Tarom, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti şi CFR Marfă sunt câteva dintre companiile de stat care aveau la conducere manageri „privaţi“ care au fost schimbaţi în ultima lună.

Tarom, operatorul aerian de stat şi prima companie cu management privat, a trecut prin patru valuri de schimbări la nivel de conducere din noiembrie 2012 (când Edouard Heinzmann, actualul CEO „privat“ a fost numit în funcţie). De altfel, actualul consiliu de administraţie este condus de Gabriel Dumitraşcu (şeful Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru energie).

Deşi la companiile de stat din subordinea Transporturilor există cele mai frecvente şi poate cele mai vizibile schimbări de manageri „privaţi“, dubii au rămas şi în cazul unor companii precum Complexul Energetic Oltenia (Ministerul Economiei) sau Poşta Română (Ministerul Comunicaţiilor), unde actualii CEO „privaţi“, selectaţi cu ajutorul headhunterilor, sunt aceiaşi de dinainte.

Pentru realegerea în funcţie a lui Laurenţiu Ciurel, actualul şef al CEN Oltenia, statul a cheltuit 150.000 de euro pentru un contract cu firma de recrutare Kienbaum, iar Hidroelectrica, unul dintre cei mai importanţi producători de energie din România, a cheltuit peste 260.000 de euro pentru contracte cu firme internaţionale de recrutare pentru a-şi găsi administratori şi directori privaţi (în prezent este din nou în insolvenţă, iar legea nu s-a putut aplica). Adelina Mihai

 

Recuperare la fonduri europene: 5,2 miliarde de euro atrase în plus

Absorbţia fondurilor europene structurale în perioada mai 2012-aprilie 2014 a fost de 5,2 miliarde de euro, gradul total de absorbţie ajungând la 34%. Creşterea a venit pe fondul majorării plăţilor făcute de Comisia Europeană pentru liniile de finanţare pentru infrastructură.

La programul de transport, prin care sunt construite drumuri, autostrăzi sau căi ferate, au fost făcute plăţi de circa 800 de milioane de euro, iar la programul de mediu, prin care se fac investiţii în sisteme de canalizare sau gropi de gunoi, au fost plătite alte circa 600 de milioane de euro.

Majoritatea proiectelor de infrastructură pentru care au fost făcute plăţile în timpul guvernării Ponta au fost elaborate şi contractate anterior în timpul guvernării Boc.

Chiar şi cu cele 2,8 miliarde de euro atrase în ultimii doi ani, România rămâne pe ultima poziţie în Uniunea Europeană la absorbţia fondurilor europene, fiind singura ţară cu un grad de absorbţie sub 40%, în timp ce alte 15 ţări au atras peste 60% din fondurile puse la dispoziţie de Comisia Europeană. Gabriel Razi

 

Doar 12.628 de posturi  din sectorul bugetar au fost desfiintate În perioada decembrie 2012 – aprilie 2014

Guvernul Ponta a lansat din luna mai 2012 mai multe iniţiative care au ca scop debirocratizarea şi transparentizarea aparatului administrativ, însă politica adoptată a fost cea a jumătăţilor de măsură astfel că şi progresele înregistrate sunt lente.

Din decembrie 2012 până la sfârşitul lunii aprilie din acest an cabinetul a redus cu doar 12.628 (sau 1%) numărul de posturi din sectorul bugetar. În aprilie 2014 existau 1,177 milioane de posturi în sectorul bugetar, faţă de 1,190 milioane în decembrie 2012, conform datelor publicate de Ministerul Bugetului. Birocraţia în relaţia cu Fiscul rămâne una sufocantă - spre exemplu în primul trimestru din acest an numărul de declaraţii şi plăţi fiscale în sarcina firmelor era de 107. O companie din România face în fiecare an 39 de plăţi către stat în contul taxelor şi contribuţiilor, de trei ori mai multe faţă de media UE, iar cea mai mare parte din povara fiscală este distribuită pe muncă, conform unui raport publicat de Banca Mondială. Pentru achitarea taxelor o companie pierde anual 200 de ore.

Guvernul a eliminat totuşi în ianuarie 10 taxe şi tarife nefiscale şi a decis comasarea altor 17, promiţând că în total numărul taxelor şi tarifelor eliminate sau comasate va ajunge la 92 până la finele anului.

În ceea ce priveşte transparenţa activităţii administraţiei, un departament aflat în subordinea directă a premierului a lansat un site pe care sunt disponibile date în format electronic despre achiziţiile publice şi alte activităţi ale administraţiei - realizând astfel mai mult decât a reuşit Ministerul Comunicaţiilor în ani de zile. Totuşi, unele proiecte anunţate la înfiinţare de departament - precum site-ul care să conţină numele, prenumele, funcţia şi salariul fiecărui angajat la „stat” - aşteaptă încă să fie lansate. Corina Mirea

AFACERI DE LA ZERO