ZF 24

Bilanţul Poştei, care a aşteptat în van ofertanţi pentru privatizare: venituri în stagnare şi pierderi mai mici cu 56%

Bilanţul Poştei, care a aşteptat în van ofertanţi pentru privatizare: venituri în stagnare şi pierderi mai mici cu 56%

Ion Smeeianu, directorul general „privat“ al companiei de stat Poşta Română: „Se ia în calcul chiar conversia în acţiuni a datoriilor pe care le are Poşta la bugetul de stat, ceea ce ar genera un noul relief fi­nanciar şi investiţional“

Autor: Mirabela Tiron

28.05.2013, 20:17 500

Cel mai mare operator de servicii poştale, Poşta Română, cu o reţea de distribuţie de 5.600 de oficii, aproape cât toată reţeaua bancară din România, şi-a redus pierderile cu 57% în perioada mai 2012-mai anul acesta, până la 66,8 milioane de lei (15 mil. euro) comparativ cu perioada anterioară similară.

„Există şi un aspect pozitiv, reducerea pierderilor. Pentru anul acesta prognozăm venituri egale cu cheltuielile, de 1,25 miliarde de lei (287 mil. euro), deci pierderi zero“, a declarat Ion Smeeianu, directorul general „privat“ al companiei de stat Poşta, care a preluat conducerea în mai anul trecut.

El a mai spus că trebuie să ia măsuri imediate în condiţiile în care în primele patru luni din acest an compania a finalizat cu venituri în stagnare, 420 mil. lei (96 mil. euro) şi pierderi de 5,23 milioane de lei (circa 1,2 mil. euro), fără a face publice pierderile aferente perioadei ianuarie-aprilie de anul trecut.

În 2012, Poşta a avut pierderi financiare de 52 mil. lei (11,8 mil. euro) şi venituri de 1,25 miliarde lei (272 mil. euro), faţă de pierderi de 182 mil. lei (43 mil. euro) şi venituri de 1,26 miliarde lei (circa 294 mil. euro) în 2011, potrivit datelor auditate prezentate ieri de oficialii Poştei.
 

Niciun investitor în cursa pentru privatizarea companiei

Chiar şi cu pierderi în scădere, niciun investitor nu s-a înscris în cursa pentru preluarea pachetului majoritar al  Poştei, ieri fiind ultima zi când companiile puteau depune dosarul de participare.

„Mulţi investitori au vorbit de cadrul de reglementare instabil, după ce în ianuarie anul acesta Poşta a pierdut monopol (pe trimiterile sub 50 de grame- n.red.) şi a intrat pe piaţa liberă. Alte elemente au fost situaţia financiară negativă a companiei şi datoriile“, a declarat Ion Smeeianu, remunerat cu un salariu net de 5.000 de euro lunar pentru funcţia de director general, la care se adaugă indemnizaţia de 1.000 de euro net lunar pentru poziţia de membru în consiliul de administraţie.

Anunţul de privatizare al Poştei a fost publicat pe 25 februarie anul acesta. În procesul de privatizare se puteau înscrie persoane juridice, individual sau în consorţiu, ce trebuia să facă dovada disponibilităţii financiare pentru un aport de capital în numerar în companie de minimum  150 mil. euro.
 

Datoriile Poştei la bugetul de stat ar putea fi transformate în acţiuni

„Potenţialii investitori (fără a preciza numele lor-n.red.) au cerut amânarea procesului de depunere a ofertelor, decizie ce aparţine Guvernului României. Mâine (n.red.) se ia în discuţie ce este necesar ca acest proces de privatizare să fie de succes“, a spus Smeeianu. El a mai precizat că se ia în calcul chiar conversia datoriilor la bugetul de stat în acţiuni, ceea ce ar „genera un noul relief fi­nanciar şi investiţional“, potrivit lui Smeeianu. Potenţialii in­vestitori vor să vadă implicaţiile acestei decizii şi de aceea au cerut un răgaz, a adăugat şeful Poştei.

Datoriile companiei la bugetul de stat se ridică la 242 de milioane de lei (55 mil. euro), iar datoriile totale la 650 mil. lei (circa 150 mil. euro). Mai mult, Smeeianu, care conduce Poşta din mai 2012, a mai spus că un alt element ce stă la baza situaţiei actuale este şi contractul colectiv de muncă, valabil pe perioada 2008-2018, ce îngreunează procesul decizional şi de management şi care pune rezistenţă la restructurarea personalului.
 

„50 de investitori interesaţi“, niciun nume făcut public

„Au fost 50 de companii interesate, cu care am purtat discuţii, însă pe lista scurtă au rămas 3-4, iar caietul de sarcini nu a fost cumpărat de niciun investitor“, a declarat Alexandru Petrescu, directorul executiv al Poştei şi şeful comisiei de pregătire şi monitorizare a privatizării Poştei.

Din comisie mai fac parte reprezentanţi din Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Infor­maţionale, Ministerului de Finanţe, Poştei Ro­mâne şi de la consultanul pentru privatizare KPMG. Oficialii Poştei nu au făcut publice numele lor. Consorţiul format din firma KPMG România şi casa de avocatură Ţuca Zbârcea&Aşociaţii oferă servicii de consultanţă în privatizarea Poştei.

Întrebat de ZF care sunt investitorii cu care s-au purtat discuţii şi cei care au rămas pe lista scurtă, Petrescu nu a vrut să le facă publice numele şi a spus doar că cei mai mulţi sunt companii străine din domeniul administraţiei poştale, dar şi fonduri de investiţii.
 

Circa 4.500 de angajaţi ar putea să fie disponibilizaţi

În prezent, în Poştă lucrează 32.000 de angajaţi. În perioada mai 2012-mai 2013 numărul angajaţilor s-a redus cu 2.340 prin plecări voluntare şi disponibilizări în urma unor sancţiuni de disciplină, potrivit lui Smeeianu.

„4.458 de salariaţi ar trebui disponibilizaţi. Suntem în discuţii cu sindicatele pentru reducerea normei de muncă, cei care vor opta pentru această măsură nu vor fi disponibilizaţi“, a spus Smeeianu. Şeful Poştei a mai spus că angajaţii disponibilizaţi vor primi între trei şi 30 de salarii compensatorii în funcţie de vechime.
 

Servicii bancare, operaţiuni de brokeraj în asigurări şi o filială de servicii express

Legat de dezvoltarea companiei, Smeeianu a precizat că Poşta este în curs de semnare a unui contract de servicii cu compania de telefonie Orange şi că sunt discuţii pentru lansarea de servicii bancare în colaborare cu o bancă sau chiar înfiinţarea unui IFN (instituţie financiară nebancară). O altă măsură vizată este înfiinţarea unei filiale care va realiza operaţiuni de brokeraj în asigurări.

Mai mult, el a precizat că se doreşte transformarea direcţiei de servicii express într-o persoană juridică independentă de Poştă.

Administrarea ineficientă a Poştei, unde a prevalat intereserul personal în faţa celui public (drept dovadă stau contractele păguboase semnate în timpul mandatului unor directori precum Mihai Toader), a dus la scoaterea Poştei la vânzare. Printre contractele păguboase semnate de Poştă se numără cel cu Alfa Medical, pentru servicii medicale, cu Porsche Mobility, de la care s-au luat maşini în leasing, Blue Air, Promotional şi STS, potrivit lui Smeeianu.

Acest articol a aparut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 29.05.2013

AFACERI DE LA ZERO