Google sărbătoreşte, joi, 93 de ani de la naşterea biofizicienei britanice ROSALIND FRANKLIN, ale cărei cercetări au contribuit la descoperirea structurii ADN-ului.
Cristalograful şi biofizicianul britanic ROSALIND FRANKLIN s-a născut pe 25 iulie 1920, în Londra, într-o familie bogată şi influentă de evrei. ROSALIND FRANKLIN este fiica cea mare şi al doilea copil a lui Ellis Arthur Franklin şi Muriel Frances Waley. Familia lui ROSALIND FRANKLIN a ajutat la realizarea de refugii pentru evreii din Europa care au scăpat de nazişti.
Încă din copilărie, ROSALIND FRANKLIN avea abilităţi excepţionale. ROSALIND FRANKLIN,a studiat chimia la Newnham College, Cambridge, devenind mai târiu professor titular în cadrul aceluiaşi colegiu.
Noul logo al Google este reprezentat sub forma unei animaţii. A doua literă "o" din logoul Google prezintă imaginea cercetătoarei britanice ROSALIND FRANKLIN, în timp ce litera "l" a fost înlocuită cu imaginea structurii ADN-ului.
Biofiziciana ROSALIND FRANKLIN s-a născut la Londra în 25 iulie 1920.
Prin cercetările sale, ROSALIND FRANKLIN a avut contribuţii esenţiale la înţelegerea structurilor moleculare ale ARN-ului (acidul ribonucleic), virusurilor, cărbunelui şi grafitului, potrivit guardian.co.uk.
ROSALIND FRANKLIN a descoperit structura de dublu helix a acidului dezoxiribonucleic (ADN), iar munca sa a permis mai departe identificarea modului în care informaţia genetică este transmisă de la părinţi la copii.
ROSALIND FRANKLIN este însă cunoscută mai ales ca fiind "femeia care nu a primit premiul Nobel pentru contribuţia sa la descoperirea structurii ADN-ului". Wilkins, Crick şi Watson au fost recompensaţi cu premiul Nobel în 1962. Ulterior, Crick a recunoscut că cei trei au folosit imaginile realizate de ROSALIND FRANKLIN, pentru a-şi formula, în 1953, ipoteza lor cu privire la structura ADN.
În perioada în care a cercetat structura ADN-ului, ROSALIND FRANKLIN a lucrat la King's College din Londra, sub îndrumarea lui Maurice Wilkins.
Conform relatărilor, acesta ar fi folosit descoperirile făcute de ROSALIND FRANKLIN, fără ca aceasta să ştie, şi le-a arătat prietenilor lui, Francis Crick şi James Watson, care la rândul lor încercau să descopere structura ADN-ului.
ROSALIND FRANKLIN nu a fost laureată a premiului Nobel, chiar dacă în 1962, la patru ani după ce a murit, colegii ei de laborator au primit această distincţie. Premiile Nobel nu se acordă persoanelor decedate, astfel că ROSALIND FRANKLIN nu a putut primi un premiu Nobel.
La mijlocul lui 1956, într-o deplasare cu muncă în Statele Unite, ROSALIND FRANKLIN a început să resimtă probleme de sănătate. Doctorii au descoperit în urma unei operaţii din luna septembrie a aceluiaşi an două tumori la nivelul abdomenului. Chiar şi după ce a fost depistată cu cancer, ROSALIND FRANKLIN şi-a continuat munca de cercetare, luând în acelaşi timp tratament.
ROSALIND FRANKLIN a decedat în urma unui cancer ovarian, pe 16 aprilie 1958, la vârsta de 37 de ani.
Una dintre contribuţiile importante ale lui ROSALIND FRANKLIN la modelul Crick and Watson a fost prezentată într-un seminar în 1950, în care a specificat două forme ale moleculei, A şi B şi poziţia unităţilor de fosfaţi din moleculă. ROSALIND FRANKLIN a mai specificat în cadrul aceluiaşi seminar cantitatea de apă care se găseşte într-o moleculă comparativ cu celelalte componente.
ROSALIND FRANKLIN este prima care a descoperit şi relatat aceste caracteristici, care au stat mai târziu la baza tuturor încercărilor de a construi un model al molecului.
Alte contribuţii ale luiROSALIND FRANKLINsunt fotografiile Y-ray a molecului B a ADN, care i-a fost arătate lui James Watson de către Maurice Wilkins în ianuarie 1953.
Nu există niciun dubiu că munca că cercetările experimentale ale lui ROSALIND FRANKLIN au fost folosite în construirea modelului ADN de către Crick şi Watson în 1953.
O mare parte din descoperire lui ROSALIND FRANKLIN în ceea ce priveşte natura ADN a fost televizată în producţia cinematografică Live Story. Filmul arată cum Crick şi Watson au folosit descoperirile lui ROSALIND FRANKLIN pentru modelul lor de ADN. ROSALIND FRANKLIN a fost interpretată de actriţa Juliet Stevenson.
O operă dramatică intitulată “Rosalind: Un semn de întrebare pentru viaţă?” despre munca lui ROSALIND FRANKLIN scrisă de Deborah Gearing a fost publicată în 2006. Alte piese despre viaţa lui Rosalind Franklin a fost mai tărziu publicate în America, printre care şi „Photograph 51” de Anna Ziegler.
ROSALIND FRANKLIN este autoarea mai multor lucrări de cercetare, unele dintre acestea fiind publicate post-mortem. Printre cele mai importante publicaţiile ale lui ROSALIND FRANKLIN se numără “Thermal Expansion of Coals and Carbonised Coals”, “On the study of carbon”, “"A rapid approximate method for correcting the low-angle scattering measurements for the influence of the finite height of the X-ray beam”.
ROSALIND FRANKLIN a avut şi un asistent care a ajutat-o în munca sa de cercetare, James Watt. Mai mult ROSALIND FRANKLIN ea a condus o echipă întreagă de specialişti în cercetare la colegiul Birkbeck.
Rolul important pe care-l jucase ROSALIND FRANKLIN în descoperirea ce a primit ulterior premiul Nobel a fost explicat şi de către James Watson în cartea sa “Dublul Helix”
Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.
Astăzi, Google îi recunoaşte meritele lui ROSALIND FRANKLIN , “femeia care nu a primit Nobelului”, deşi a avut o contribuţie decizivă pentru structura ADN, la împlinirea a 93 de ani de la nasţerea sa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
