Banca Naţională a României (BNR) a extins cu patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Comercială Carpatica (BCC), incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea ar fi finanţat o parte din achiziţii.
Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a emis un ordin prin care a dispus suspendarea exercitării drepturilor de vot ale acţionarilor care fac parte din grupul de persoane „Cojocaru-Lupu“, care a acţionat concertat pentru cumpărarea unei deţineri calificate în capitalul social al Băncii Carpatica, respectiv Carabulea Oprea Nicolae, Tănase Daniela, Cojocaru Dana şi Lupu Nicolae“, se arată într-un comunicat transmis de bancă Bursei de Valori.
Printre motivele invocate de BNR pentru suspendarea votului se numără „faptul că acţionarul instituţiei de credit, Ilie Carabulea, a finanţat tranzacţiile ce au vizat transferul dreptului de proprietate asupra unei părţi semnificative din acţiunile deţinute de Tănase Corneliu către două persoane fizice, aceasta în contextul în care vânzătorul (Tănase Corneliu) împreunăcu soţia îndeplineau calitatea de garanţi ipotecari ai împrumuturilor acordate celor doi cumpărători (Cojocaru Dana şi Lupu Nicolae)“.
Banca Comercială Carpatica este obligată să notifice BNR despre orice modificare privind deţinerile de acţiuni ale celor patru persoane.
BNR a hotărât la jumătatea lunii martie suspendarea drepturilor de vot ale lui Ilie Carabulea şi Corneliu Tănase, care deţineau 57% din acţiunile Băncii Carpatica. BNR a motivat această măsură prin faptul că Ilie Carabulea, arestat la finalul lunii ianuarie în scandalul de corupţie ASF-Carpatica Asig, nu mai îndeplineşte criteriul reputaţional pentru a fi acţionar semnificativ al unei bănci din România. În cazul lui Corneliu Tănase, decizia a fost luată pe baza legăturilor pe care acesta le are cu Ilie Carabulea, BNR considerând că cei doi acţionează în mod concertat la Carpatica.
După această decizie, Tănase şi-a vândut participaţia de 11% către două persoane fizice care nu au fost raportate prin tranzacţii de 19,6 mil. lei (4,35 mil. euro), dar BNR a urmărit tranzacţiile şi a decis că cei doi au încercat să ocolească măsura suspendării drepturilor de vot prin transferul acţiunilor către apropiaţi.
Banca Carpatica are programată o adunare generală extraordinară a acţionarilor pe 10 aprilie, care a fost convocată de Carabulea şi Tănase, în care se va discuta schimbarea structurilor de conducere ale băncii (consiliu de supraveghere şi directorat) prin reducerea numărului de membri, dar şi propunerea directoratului ca acţionarii să mandateze conducerea băncii în vederea analizării şi pregătirii unei eventuale fuziuni cu o altă bancă locală. Cum grupul din jurul lui Carabulea are voturile suspendate, deciziile în AGA le vor lua acţionarii minoritari.
Banca Carpatica avea la finalul anului trecut active de 4,06 mld. lei (900 mil. euro) şi o cotă de piaţă de circa 1%. Carpatica a închis anul cu un profit de 38 milioane de lei. În prezent, capitalizarea bursieră este de 189 milioane de lei (42,4 mil. euro).
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.03.2014