Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercuri, 12 noiembrie, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an.
De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, în cea de-a opta şedinţă de politică monetară din 2025.
Banca a păstrat şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Boardul BNR s-a întrunit miercuri pentru cea de-a opta şedinţă de politică monetară din 2025, după ce în lunile precedente a menţinut dobânda-cheie, iar în anul 2024 au fost operate doar două reduceri ale ratei, până la 6,5%, de la 7% în 2023.
Analiştii anticipau că banca centrală va menţine dobânda-cheie şi astăzi, având în vedere în special incertitudinile mari şi creşterea inflaţiei spre 10%, după majorările de taxe, precum şi după liberalizarea preţurilor la energie.
În luna octombrie 2025, rata anuală a inflaţiei s-a redus uşor, la 9,76%, în condiţiile în care scăderile de dinamică consemnate pe segmentele combustibili şi LFO au fost doar parţial contrabalansate ca impact de continuarea accelerării creşterii preţurilor energiei, ca efect al scumpirii gazelor naturale, în timp ce rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a menţinut la 8,1 %.
În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2025.
Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei va consemna o scădere modestă în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, pe fondul efectelor directe tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor.
Ea va cunoaşte însă o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două şocuri pe partea ofertei, şi îşi va relua apoi descreşterea, într-un ritm totuşi mai lent decât s-a previzionat anterior şi de la un nivel relativ mai înalt, reintrând în trimestrul I 2027 şi coborând uşor în interiorul intervalului ţintei până la finele orizontului proiecţiei, în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească ceva mai pronunţat comparativ cu proiecţia precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025.
Incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv.
Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale, precum şi războiul din Ucraina, iar pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE.
În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Vedeţi mai jos comunicatul integral al BNR:
Rata anuală a inflaţiei s-a mărit marginal în septembrie, la 9,88 la sută, de la 9,85 la sută în august 2025, în condiţiile în care noile creşteri de dinamică consemnate de preţurile combustibililor şi energiei şi de subcomponentele non-alimentare ale inflaţiei de bază au fost contrabalansate aproape în totalitate de evoluţiile de sens opus de pe segmentele LFO şi produse din tutun.
Pe ansamblul trimestrului III 2025, rata anuală a inflaţiei a crescut astfel la 9,88 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, în contextul expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor. Efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin scumpirea drastică a energiei electrice şi mai modestă a combustibililor, al căror impact a fost în mică măsură atenuat de decelerarea semnificativă a creşterii preţurilor LFO, în condiţiile ieftinirii fructelor şi legumelor.
La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat creşterea în trimestrul III 2025, urcând la 8,1 la sută în septembrie, de la 5,6 la sută în iunie. Ascensiunea reflectă transferarea aproape integrală a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Influenţe suplimentare moderate au venit din dinamica încă ridicată a costurilor salariale şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor, precum şi din mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi a cursului de schimb leu/euro.
În luna octombrie 2025, rata anuală a inflaţiei s-a redus uşor, la 9,76 la sută, în condiţiile în care scăderile de dinamică consemnate pe segmentele combustibili şi LFO au fost doar parţial contrabalansate ca impact de continuarea accelerării creşterii preţurilor energiei, ca efect al scumpirii gazelor naturale, în timp ce rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a menţinut la 8,1 la sută.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în octombrie 2025 la 8,4 la sută, de la 5,8 la sută în iunie 2025. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s a mărit la 6,6 la sută în octombrie, de la 5,1 la sută în iunie, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a urcat la 6,2 la sută în octombrie, de la 5,3 la sută în iunie 2025.
Noile date statistice reconfirmă creşterea cu 1,2 la sută a activităţii economice în trimestrul II 2025, după stagnarea acesteia în trimestrul precedent, evoluţie ce implică o deschidere mai modestă a deficitului de cerere agregată în semestrul I 2025 comparativ cu cea anticipată.
Se reconfirmă, de asemenea, stoparea descreşterii avansului în termeni anuali al PIB şi menţinerea acestuia la 0,3 la sută în trimestrul II 2025, în contextul evoluţiilor de sens opus evidenţiate la nivelul celor două componente majore ale cererii agregate. Astfel, cererea internă şi-a accentuat scăderea de ritm în acest interval, în principal pe fondul comprimării uşoare a formării brute de capital fix faţă de perioada similară a anului trecut şi al descreşterii pronunţate a aportului pozitiv al variaţiei stocurilor, ce au fost doar parţial contrabalansate ca influenţă de creşterea consumului gospodăriilor populaţiei, după declinul uşor înregistrat în trimestrul I 2025.
În schimb, evoluţia exportului net şi-a redus considerabil impactul contracţionist în trimestrul II 2025, ca urmare a divergenţei conturate între continuarea creşterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi scăderea notabilă consemnată de cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul comercial s-a redus vizibil faţă de perioada similară din 2024, iar deficitul de cont curent a înregistrat la rândul său o scădere, dar mai modestă, în condiţiile deteriorării balanţei veniturilor primare.
Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore faţă de perioada similară a anului anterior.
Astfel, în intervalul iulie-septembrie 2025, vânzările cu amănuntul au înregistrat un mic declin în termeni anuali, iar producţia industrială a continuat să se reducă uşor în iulie-august în raport cu intervalul similar din 2024. În schimb, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a consemnat un amplu salt pe ansamblul primelor două luni din trimestrul III, în condiţiile unui reviriment pe toate segmentele, mai accentuat pe cel rezidenţial. Totodată, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a mărit decalajul pozitiv faţă de cea a importurilor în iulie-august, înregistrând o scădere relativ mai modestă faţă de trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul comercial şi cel de cont curent şi-au accentuat contracţia în termeni anuali în intervalul iulie-august 2025.
Pe piaţa muncii, datele recente arată atât noi descreşteri ale efectivului salariaţilor din economie în iulie şi august 2025, cât şi o mică scădere a ratei şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) pe ansamblul trimestrului III, după majorarea şi menţinerea acesteia la o valoare medie de 6,0 la sută în primele două trimestre ale anului. În acelaşi timp, sondajele de specialitate din luna octombrie indică o uşoară redresare a intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp după slăbirea accentuată din trimestrul III, dar şi o restrângere a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, inferioară totuşi creşterii înregistrate pe ansamblul T3 2025. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în iulie-august, rămânând însă relativ ridicată, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-a reamplificat în august, revenind la o valoare de două cifre.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au accelerat întrucâtva scăderea în prima lună a trimestrului IV 2025, rămânând totuşi peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat s-au înscris şi s-au menţinut de la mijlocul lui octombrie pe o traiectorie pronunţat descendentă, atingând valori minime ale ultimelor 12 luni. Cursul de schimb leu/euro a consemnat o creştere relativ abruptă în prima decadă a lunii octombrie, pe care şi-a corectat-o parţial ulterior, în contextul revizuirilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar şi pe fondul demersurilor interne legate de adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a prelungit descreşterea în septembrie 2025, ajungând la 7,5 la sută, de la 8,0 la sută în august, în principal sub influenţa scăderii variaţiei împrumuturilor societăţilor nefinanciare, dar şi în condiţiile în care ritmul creditului în lei pentru locuinţe şi-a stopat ascensiunea, iar cel al creditul în lei pentru consum a continuat să-şi reducă nivelul de două cifre. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mai redus astfel uşor, la 69,1 la sută în septembrie, de la 69,3 la sută în august.
