Economisirea trebuie să crească în continuare, iar pentru aceasta este nevoie de o politică publică de încurajare, inclusiv prin aplicarea unei cote de impozitare mai reduse pentru câştigurile din dobânzi, spune viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu.
„Dorim să creştem în continuare nivelul de economisire, trebuie gândită o politică publică de încurajare a economisirii, care nu e încurajată în prezent pentru că dobânzile sunt impozitate cu aceeaşi cotă unică precum celelalte venituri“, a declarat viceguvernatorul la „Romania Financial Forum“, organizat ieri de Mediafax.
El consideră că economisirea internă alături de reducerea deficitului bugetar constituie soluţii pentru balansarea efectelor dezintermedierii financiare care marchează în prezent piaţa bancară. Olteanu a menţionat că trebuie găsite soluţii alternative de finanţare pentru bănci, de asigurare a fondurilor necesare pe care să le utilizeze la creditare.
În acest sens, BNR a finalizat marţi un proiect de lege care să permită băncilor să emită obligaţiuni bazate pe garanţii ipotecare.
Oficialul BNR a precizat că garanţiile creditelor imobiliare care vor fi utilizate ca suport pentru emisiunile de obligaţiuni vor fi evaluate la 60-80% din valoarea iniţială, în funcţie de tipul creditului, pentru a asigura o acoperire reală în cazul unei deprecieri suplimentare.
Negriţoiu: România are un potenţial de creştere economică de 4-5% până în 2020
România a înregistrat o performanţă excepţională în acest an, peste statele din regiune, având premisele unei creşteri economice anuale de 4-5% până în 2020, cu o dobândă pe piaţa interbancară în jur de 5%, inflaţie stabilă şi un curs de 3,5 lei/euro, a declarat preşedintele ING Bank, Mişu Negriţoiu.
„ING a intrat în zodia optimismului debordant, punem dintr-o dată recesiunea la spate, criza s-a terminat, deşi lumea mai vorbeşte, antreprenorii spun că nu a trecut criza. Efectul este inegal, unii simt că am ieşit din criză şi noi chiar zicem că recesiunea s-a dus. Performanţa României este una excepţională ce ne dă motive să credem că în perioada următoare potenţialul de creştere economică este de 4-5%, până în 2020, inflaţie de 3%, rata dobânzii de referinţă 5%, un curs mai bun, o monedă mai puternică“, a afirmat Negriţoiu.
El estimează un curs de 3,5 lei/euro până în 2020, care pe de o parte ar aduce avantaje, dar ar reprezenta totodată şi un impediment pentru procesul de adoptare a monedei euro, anticipat pentru anul 2020.
Bodîrcă, UniCredit: Creşterea economică de anul viitor va fi sub cea din 2013
România va avea anul viitor o creştere economică mai redusă decât cea din acest an, care a fost influenţată pozitiv de evoluţia foarte bună a agriculturii, dar un grad de absorbţie superior al fondurilor UE ar contracara acest efect, a declarat Daniela Bodîrcă, vicepreşedinte al UniCredit Ţiriac.
„În opinia noastră, perspectivele pentru 2014 nu sunt încurajatoare. Accelerarea PIB în primele nouă luni s-a produs pe fondul unui an agricol bun, dar contribuţia va fi doar temporară şi poate crea chiar un efect de bază negativ în 2014, pe care trebuie să-l luăm în calcul. Pe de altă parte, investiţiile au avut o contribuţie negativă în PIB şi aici ar trebui să ne punem semne de întrebare, deoarece cu aceste evoluţii am putea avea probleme de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung“, a declarat Daniela Bodîrcă, vicepreşedinte al UniCredit Ţiriac Bank.
Ea consideră că pentru o creştere economică sustenabilă este nevoie de politici macroeconomice adecvate şi de un sistem bancar care să susţină economia. „Asistăm la o ajustare a sistemului bancar, firească având în vedere existenţa scurtă a sistemului bancar şi faptul că această criză ne-a impactat în prima parte a ciclului de creditare. Ajustarea este normală în lumina creşterii spectaculoase din anii de boom“, a arătat Bodîrcă.
Paardekooper, RBS: Încălcarea flagrantă a eticii de către bancheri, principalul motiv al recesiunii
Încălcarea principiilor etice de către bancheri a fost unul dintre principalii factori care au dus la criza mondială, astfel că introducerea de noi reguli şi reglementări nu va fi suficientă pentru un sistem bancar mai sigur, a declarat Henk Paardekooper, directorul executiv al RBS România.
„În 2008 a fost începutul celei mai groaznice recesiuni de la al doilea război mondial. Ca răspuns la această situaţie, pretutindeni s-au introdus legi noi, mai multe reglementări, control direct asupra unor bănci. Discuţiile au fost bazate pe introducerea de reguli, dar cred că dacă introduci reguli nu se va rezolva problema şi nu vom avea un sistem bancar sigur. Nu spun că nu e bine să nu ai reguli, cred însă că nu este de ajuns să ai legi şi reglementări“, a afirmat Paardekooper.
El a adăugat că potrivit autorităţilor americane criza putea fi evitată, dar printre factorii care au dus la această situaţie se numără reglementările greşite, neglijenţa firmelor financiare, decidenţii care au fost nepregătiţi de criză, precum şi încălcări sistemice ale răspunderii şi eticii, la toate nivelurile.
„Toate celelalte motive menţionate pot fi reparate prin introducerea de reguli, proceduri şi legi, am văzut asta deja. Dar noi nu putem include etica într-o procedură. Eu cred că încălcarea flagrantă a eticii este principalul motiv al recesiunii. (...) Bancherii trebuie să respecte etica, să fie obsedaţi să facă lucrurile corect pentru societate. Dacă nu vor înţelege vor rămâne în turnurile lor de sticlă“, a afirmat Paardekooper.
Ursache, ASF: Piaţa de capital este dominată de tot soiul de interese
Piaţa de capital este dominată de „tot soiul“ de interese, care au ţinut-o la statutul de piaţă de frontieră, iar reglementările stufoase din domeniu, rămase la nivelul anilor ‘90, vor fi modificate, potrivit vicepreşedintelui ASF Mircea Ursache.
„Piaţa de capital românească este dominată de tot soiul de interese care au ţinut-o la statutul de piaţă de frontieră. Cât timp vom menţine aceste reglementari stufoase, pe care nici angajaţii ASF nu reuşesc să le dovedească, nu vom putea depăşi acest statut“, a declarat Mircea Ursache, vicepreşedinte ASF responsabil de piaţa de capital. El a amintit că SIF-urile funcţionează după o legislaţie din anii ‘90 şi a spus că la nivelul ASF sunt discuţii pentru modificarea acestora astfel încât SIF-urile să poată cumpăra acţiuni între ele şi să răscumpere acţiuni.
Pe de altă parte, Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) spune că economia românească este prea scumpă şi are din această cauză un grad nivel redus de competitivitate, situaţia fiind valabilă şi pentru piaţa de capital.
„Economia romănească, inclusiv piaţa de capital, este prea scumpă, ducând la un nivel redus de competitivitate, şi asta trebuie schimbat. Cu siguranţă piaţa de capital trebuie şi va fi unul dintre motoarele care vor schimba situaţia, crescând nivelul de competitivitate“, a declarat Sobolewski. El a arătat că România are nevoie de o creştere economică de peste 4% pentru a recupera parţial diferenţa faţă de statele dezvoltate din UE
„Perspectivele de creştere economică sunt bune, un avans de peste 2% este mult mai bun decât 0 şi ceva la sută sau decât recesiunea. Dar care este diferenţa între România şi alte ţări mai dezvoltate din Uniunea Europeană? (...) Nu ar trebui să fim mulţumiţi cu o astfel de rată de creştere, avem nevoie de circa 4% pentru a reduce diferenţa (...) România ar trebui să se dezvolte cu 5-6% pentru a fi mulţumiţi de creştere şi să merite numele de tigrul Europei Centrale şi de Est“, a afirmat şeful bursei.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
