În România există un potenţial important de companii bancabile, care ar asigura o reluare sustenabilă a creditării, însă pentru fructificarea acestui potenţial este nevoie de o schimbare a modelului de afaceri al băncilor, ceea ce implică îmbunătăţirea structurii şi a calităţii creditelor, precum şi o creştere a pregătirii profesionale a salariaţilor din bănci, consideră Florian Neagu, şef serviciu riscuri macroprudenţiale la Direcţia Stabilitate Financiară din BNR.
Riscul de credit şi nivelul ridicat la care au ajuns creditele neperformante în ultimii ani ridică întrebarea în ce măsură proiectele selectate şi finanţate de instituţiile de credit au fost bancabile. Creditarea firmelor inovative şi generatoare de valoare adăugată mare şi creditarea investiţiilor sunt două direcţii spre care băncile ar putea să se îndrepte în perioada următoare, în opinia lui Neagu.
În timp ce unii bancheri se plâng că nu găsesc suficientă cerere solvabilă şi ezită să-şi asume riscuri, deşi au resurse, creditarea totală continuă să rămână în teritoriul negativ. Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor era la sfârşitul primului trimestru de 210 mld. lei (47 mld. euro), în scădere cu peste 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2014, potrivit datelor BNR. Băncile au fost afectate în ultimii ani de creşterea costurilor cu provizioanele făcute în contul creditelor care au înregistrat probleme la plata ratelor. Totodată, curăţarea bilanţurilor de neperformante s-a reflectat şi în scăderea portofoliului de credite. În anii de criză, tendinţa a fost de deteriorare rapidă a portofoliilor de credite, vizibil mai rapidă decât pe alte pieţe din regiune, astfel că ponderea creditelor neperformante în total împrumuturi a fost pe un trend continuu ascendent, urcând peste 22% în primăvara 2014. Însă ulterior nivelul a scăzut spre 14%. Dinamica anuală a împrumuturilor acordate sectorului privat a rămas în teritoriu negativ pe fondul reducerii puternice a stocului creditelor în valută, creditarea în lei fiind în ascensiune. Liniile de finanţare din străinătate, care au susţinut creşterea creditului de retail în perioada de boom economic, au fost înlocuite acum de depozite atrase pe plan local de la populaţie şi companii.
