Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis luni menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.
BNR a păstrat şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Dobânda a rămas la 6,5% din august 2024, în contextul persistenţei inflaţiei la niveluri ridicate.
Analiştii anticipau că BNR va menţine dobânda-cheie la şedinţa de azi, reduceri de dobânzi fiind estimate abia în 2027, la început de an sau în primăvară, după cum indică rapoartele băncilor.
Tot luni, potrivit prognozei din Raportul privind inflaţia, BNR estimează că rata va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în T3 2026, aşa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor.
Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în T4 2026, inflaţia este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor recente de preţuri antrenate de şocul energetic, precum şi în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată. Acesta va continua să se adâncească în perspectivă apropiată, coborând la valori mai joase decât cele anticipate anterior – în contextul corecţiei bugetare, dar şi al crizei energetice globale -, şi se va restrânge treptat ulterior, se arată în comunicatul BNR.
Banca Naţională menţionează că existo incertitudini şi riscuri notabile care decurg din evoluţia viitoare a preţurilor energiei electrice şi alimentelor, pe fondul secetei severe din acest an, precum şi din traiectoria cotaţiei ţiţeiului, cu implicaţii asupra cotaţiilor altor materii prime şi asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale.
Incertitudini mari rămân asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, măsurilor potenţial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.
În plus, incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează însă şi conflictul din Orientul Mijlociu şi criza energetică, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.
În această conjunctură, BNR atrage atenţia că absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 octombrie 2026.
Vedeţi aici comunicatul integral emis în urma şedinţei de politică monetară
