Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri menţineare ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.
BNR a decis şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Dobânda a rămas la 6,5% din august 2024.
De asemenea, Banca Naţională susţine că, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei se reduce uşor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanţială, aşa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor.
Rata anuală a inflaţiei a urcat şi în luna mai, ajungând la 10,9%, după ce sărise la 10,7% în aprilie.
În acelaşi timp, presiuni dezinflaţioniste tot mai evidente sunt aşteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecţiei bugetare iniţiate în 2025 şi continuată în acest an, cu implicaţii favorabile şi asupra anticipaţiilor inflaţioniste, şi de natură să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.
În opinia BNR, incertitudini mari rămân însă asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, măsurilor potenţial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.
BNR atrage atenţia că incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează şi conflictul din Orientul Mijlociu şi şocul energetic global, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.
În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
În acelaşi timp, BNR spune că, cele mai recente date şi analize indică o uşoară redresare a activităţii economice în trimestrul II 2026 faţă de trimestrul precedent, asociată cu o creştere a dinamicii ei anuale, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 10 august 2026.
Vedeţi aici textul integral al comunicatului BNR
