UPDATE.Ministerul Energiei: Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a iniţiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unităţii 2. Grupul energetic Rovinari 4 al CE Oltenia va fi scos din rezervă şi pus la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional
Ministerul Energiei a anunţat marţi că Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a iniţiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unităţii 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării şi al evoluţiei nivelului apei în zona de aspiraţie a pompelor de răcire.
”Este vorba despre proceduri uzuale şi preventive, specifice pregătirii în condiţii de siguranţă a opririi unei unităţi nucleare. Acestea nu indică existenţa unui incident la nivelul centralei, ci fac parte din măsurile tehnice aplicate atunci când parametrii de funcţionare impun pregătirea pentru o oprire controlată”, se arată în comunicatul emis de minister.
Astfel, în condiţiile în care prognoza privind debitul Dunării se menţine nefavorabilă, oprirea controlată a Unităţii 2 este aşteptată în cursul acestei săptămâni.
Ministerul Energiei şi Dispecerul Energetic Naţional au pregătit măsurile necesare pentru compensarea energiei care nu va mai fi produsă de Unitatea 2 şi pentru menţinerea echilibrului Sistemului Electroenergetic Naţional.
Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităţilor de import din sistemele energetice regionale şi europene, precum şi prin activarea unor resurse suplimentare de producţie la nivel naţional.
În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă şi pus la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producţie a Hidroelectrica.
”Dispecerul Energetic Naţional monitorizează permanent producţia, consumul, rezervele disponibile şi posibilităţile de schimb transfrontalier, astfel încât măsurile să fie activate gradual, în funcţie de necesităţile reale ale sistemului. Limitarea în tranşe a consumului pentru anumiţi mari consumatori industriali, în intervalul 19:00-23:00, este ultima măsură în ordinea de prioritate şi ar putea fi aplicată doar dacă evoluţia Sistemului Electroenergetic Naţional o va impune, iar celelalte opţiuni disponibile nu vor fi suficiente. Consumatorii casnici nu sunt vizaţi de mecanismul de limitare a consumului.”
Ministerul Energiei, împreună cu Transelectrica, Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi ceilalţi operatori implicaţi, monitorizează permanent situaţia şi evaluează în timp real măsurile necesare pentru menţinerea funcţionării în condiţii de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional.
Ministerul Energiei reînnoieşte apelul către populaţie, instituţiile publice şi operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00. Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Naţional.
Nuclearelectrica (SNN) a transmis marţi Bursei de Valori Bucureşti două rapoarte curente care arată cât de departe a mers criza hidrologică de pe Dunăre: compania a obţinut avize de forţă majoră pentru contractele de livrare a energiei şi ia în calcul oprirea celei de-a doua unităţi de la Cernavodă.
Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa a emis pe 10 august, la solicitarea companiei, o serie de avize de existenţă a cazului de forţă majoră. Motivul invocat este seceta hidrologică severă din bazinul Dunării, care a coborât debitul şi nivelul fluviului sub valorile necesare asigurării apei tehnologice şi de răcire a centralei, în condiţii de securitate nucleară. Consecinţa, spune compania, este „imposibilitatea de executare integrala, din propria productie, a obligatiilor contractuale”, începând cu 27 iulie 2026.
Avizul nu anulează contractele şi nu opreşte livrările prin el însuşi. Este un act constatator, care atestă că evenimentul s-a produs şi care, în funcţie de clauzele fiecărui contract, poate scuti producătorul de penalităţi pentru energia nelivrată. În practică, cumpărătorii trebuie să acopere diferenţa din piaţă, la preţul zilei.
Vânzările efectuate în cursul trimestrului I din 2026 către Electrica Furnizare S.A. au reprezentat aproximativ 9,14% (Trim. I 2025: aproximativ 17,80%), către PPC Energie S.A. au reprezentat aproximativ 9,07% (Trim. I 2025: aproximativ 15,44%), iar Engie România S.A. au reprezentat aproximativ 9,03% (Trim. I 2025: aproximativ 1,95%), din totalul vânzărilor de energie electrică ale Societăţii.", potrivit raportului pe T1/2026.
În paralel, Nuclearelectrica a anunţat că există, la acest moment, posibilitatea opririi controlate a Unităţii 2 în dimineaţa zilei de 13 august, pe baza prognozelor Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, a scăderii nivelului fluviului şi a parametrilor de operare. Compania va comunica dacă oprirea devine iminentă. Unitatea 1 este oprită în stare sigură de pe 28 iulie.
Fiecare reactor are o putere instalată de circa 700 MW, iar cele două acoperă în funcţionare normală aproximativ o cincime din producţia de electricitate a României. Autorităţile au derocat stânca de la intrarea în braţul Bala şi au scufundat patru barje pentru a dirija apă spre Dunărea Veche, însă efectul este limitat în timp.
În 2025, Nuclearelectrica a derulat 284 de contracte de vânzare a energiei, dintre care 282 de tranzacţii angro cu 28 de cumpărători pe pieţele OPCOM, BRM şi prin negociere directă. Primii trei cumpărători au preluat 46,92% din energia vândută prin contracte, iar primul dintre ei 17,36%.
Printre partenerii raportaţi în lista tranzacţiilor de livrări de energie din raportul anual pe 2025 se numără Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Electrificare CFR, Transelectrica şi Distribuţie Energie Electrică România. Doi consumatori finali sunt alimentaţi direct din instalaţiile CNE Cernavodă, iar energia termică merge în cea mai mare parte către furnizorul local din Cernavodă.
La bursă, capitalizarea companiei este de 20,06 miliarde de lei, cu statul, prin Ministerul Energiei, deţinând 82,5% din acţiuni. Titlurile SNN scădeau marţi cu 0,75%, după un minus de 7% în ultima lună. Pe intervale mai lungi, acţiunea rămâne pe plus: 20,2% de la începutul anului şi 38,7% în ultimele 12 luni.
