Niciodată, în ultimii zece ani, diferenţa dintre cheltuielile de capital şi cele de personal nu a fost atât de mare ca anul acesta. Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2019 şi proiecţia pentru 2020-2022 relevă că, deşi cheltuielile de investiţii (din buget şi din alte fonduri, preponderent din fonduri UE) sunt prevăzute să crească puternic, cheltuielile de capital (investiţiile din buget) înseamnă mai puţin de jumătate din aceste cheltuieli.
Astfel, investiţiile ar urma să crească de la 3,6% din PIB în 2018 la 4,62% din PIB în acest an. În termeni nominali, creşterea ar urma să fie de la 34,2 miliarde de lei anul trecut la 47,1 miliarde de lei în 2019, adică o creştere de 38%. Însă datele din acelaşi raport indică faptul că investiţiile din buget ar urma să însemne 2,19% din PIB, ceea ce, la un PIB estimat la 1.022 de miliarde de lei, înseamnă 22,5 miliarde de lei, o sumă extrem de mică şi ca pondere în PIB, şi ca pondere în buget pentru ceea ce se vrea a fi un „an al investiţiilor“. Pentru că, dacă toate cheltuielile de investiţii ar urma să însemne, în 2019, 13% din buget, cheltuielile de capital înseamnă doar 6% din veniturile bugetului general consolidat estimate la 367,6 miliarde de lei. Spre comparaţie, cheltuielile de personal cresc anul acesta la 102,4 miliarde de lei – o creştere de 28% faţă de anul trecut. Cheltuielile de personal ajung astfel la 10% din PIB.
Dacă cheltuielile cu investiţiile din buget sunt atât de mici, de unde ar urma să vină restul investiţiilor? Finanţele mizează foarte mult pe fondurile europene. Dar acestea sunt o loterie. Niciodată ele nu au atins nivelul aşteptat şi astfel, an de an, cheltuielile de investiţii au fost constant sub nivelul aşteptat. Cheltuielile de capital au scăzut constant de la 4,5-4,6% din PIB înainte de criză la 2,3-2,5% din PIB în ultimii ani. Din 2012 încoace, niciodată cheltuielile de capital nu au mai depăşit 3% din PIB.
În schimb, cheltuielile de personal au avansat puternic, chiar peste cele de dinainte de criză. Dacă în 2008, de pildă, cheltuielile de personal reprezentau 8,4% din PIB, iar în 2009 9,2% din PIB, ele vor atinge în acest an 10% din PIB, un nivel greu de anticipat în urmă cu câţiva ani. Cheltuielile cu salariile plătite din buget ajung astfel la 102,4 miliarde de lei, adică 28% din buget, aproape tot atât cât înseamnă cheltuielile cu „asistenţa socială“, care includ şi pensiile. Doar că, în România, sunt 5 milioane de pensionari, în vreme ce numărul de salariaţi bugetari este de 1,2 milioane de persoane. Salariile au crescut puternici în ultimii ani, aceasta fiind politica guvernului de stimulare a creşterii economie, o creştere pe care guvernul o estimează în acest an la 5,5%.
Dacă vorbim despre investiţii pe ansamblu, raportul privind evoluţia economiei în 2019 şi proiecţia pentru 2020-2022 estimează un avans al formării brute de capital fix de 6,9%. Este o estimare foarte optimistă, având în vedere că avansul ar urma să fie peste consum, a cărui creştere este anticipată la 6,5%.
Prin urmare, aşa cum crede guvernul, investiţiile ar urma să fie principalul motor al creşterii economice, luând astfel locul consumului, care a tras economia în sus în ultimii ani.
Însă, în lumina ultimelor evoluţii în materie fiscală, nu mai este deloc clar dacă companiile se vor grăbi să mai facă investiţii.
