• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.6906
  • Leu / USD5.0130
ZF 24

Bugetul pentru 2014 şi nivelul noilor taxe rămân “în ceaţă”. În vizor sunt taxele pentru proprietate, redevenţele şi indexarea accizelor cu inflaţia. Misiunea FMI-CE se finalizează mâine

Bugetul pentru 2014 şi nivelul noilor taxe rămân “în ceaţă”. În vizor sunt taxele pentru proprietate, redevenţele şi indexarea accizelor cu inflaţia. Misiunea FMI-CE se finalizează mâine

Autor: Claudia Medrega

03.11.2013, 19:49 850

Negocierile cu FMI şi Comisia Euro­pea­nă, în urma cărora vor fi stabiliţi şi para­me­trii privind bugetul pentru 2014 se apro­pie de final, însă, măsurile concrete care vor fi adoptate pentru a aduce mai multe veni­turi la buget rămân „în ceaţă“, majoritatea in­formaţiilor legate de negocieri apărând în principal „pe surse“.

Menţinerea taxelor principale (cota unică -16%, TVA -24%) la nivelele actuale, in­dexarea accizelor cu inflaţia, taxe pentru pro­pietarii parcărilor private şi piscinelor, mo­dificarea redevenţelor şi a taxelor pe proprietate sunt câteva dintre soluţiile discutate cu partenerii externi pentru a aduce mai mulţi bani la buget, alături de introducerea CASS (contribuţia la asigurări sociale de sănătate) în cazul veniturilor obţinute din chirii de persoanele fizice, aprobată deja. Finanţele ar trebuie să găsească 5 mld. lei, cât reprezintă golul dintre venituri şi cheltuieli, pe nivelul actual al taxelor, după cum spun unele surse.

Delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, care a ajuns în 22 octombrie la Bucureşti pentru discuţii cu autorităţile române în cadrul noului acord preventiv aprobat în septembrie, îşi va încheia oficial evaluarea marţi, 5 noiembrie, dar există posibilitatea ca discuţiile pe buget cu partenerii externi să continue şi după plecarea acestora.

Deocamdată, singurele informaţii ofi­cia­le transmise de reprezentanţii Guver­nu­lui sunt intenţia de a elimina „excepţiile“ de taxare a unor categorii de venituri, do­rinţa de a introduce o nouă modalitate de calcul a accizelor şi intenţia de a menţine cota unică de impozitare, stabilită la 16%. Totodată, discuţiile cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene au vizat şi posibilitatea unor majorări salariale în 2014, însă doar pentru anumite „categorii ţintite“, cum ar fi medicii rezidenţi, după cum a declarat vineri la Sibiu premierul Victor Ponta.

Întrebat ce taxe şi impozite se discută cu FMI, dacă nu se măreşte cota unică de impo­zi­tare, premierul Ponta a răspuns: "Eu am spus şi tot spun că nu se măreşte cota unică, dar degeaba spun. Celelalte chestiuni care ţin de construcţia bugetară a anului 2014 sunt discutate de vicepremierul Chiţoiu şi numai la finalizare ne va anunţa şi vom lua o decizie. În timpul negocierilor nu are sens să discutăm", a spus Ponta citat de Mediafax.

Una dintre soluţiile găsite de Ministerul Finanţelor pentru a aduce mai mulţi bani la buget este ca proprietarii construcţiilor care nu fac parte din categoria clădirilor, precum parcările private şi piscinele, să achite anul viitor un impozit. O altă soluţie identificată pen­tru suplimentarea încasărilor este stabilirea nivelului accizelor, începând din 2014, prin indexarea valorilor actuale cu rata inflaţiei, renunţându-se astfel la calculul legat de cursul de schimb anunţat de BCE la 1 octombrie. Ambele informaţii au apărut „pe surse“, dar nu au fost negate.

Modificarea taxelor pe propietate şi a re­devenţelor ar fi alte surse de venit pentru bugetul anului 2014. De altfel, Guvernul a ce­rut FMI să trimită în septembrie o misiune la Bucureşti pentru a acorda autorităţilor ro­mâne asistenţă tehnică pentru reforma taxă­rii proprietăţilor şi modificarea redeven­ţe­lor, care aduc prea puţine venituri la buget, după cum declara într-un interviu pentru ZF Liviu Voinea, ministrul bugetului. Impozitele pe proprietate şi redevenţele aduc la buget doar echivalentul a 1% din PIB (1,3 mld. euro).

În ceea ce priveşte indicatorii macroeco­no­mici negociaţi cu FMI pentru bugetul pe anul 2014 se are în vedere o creştere econo­mi­că de 2,2% şi o continuare a consolidării fis­cale astfel încât ţinta de deficit să fie sta­bi­li­tă „de la deficitul rectificat de 2,5% în jos“,  a declarat recent Voinea, la Gândul Live.
 

Presiuni pe buget

Negocierile pentru bugetul din 2014 nu sunt lipsite, ca în fiecare an, de presiuni şi proteste, mii de profesori şi angajaţii din sănătate avertizând cu demonstraţii şi ieşind în stradă pentru a cere majorarea bugetelor la 6% din PIB pentru aceste ministere.

Nu lipseşte nici miza politică asociată bu­getului pentru 2014, având în vedere că anul viitor vor fi organizate alegeri prezi­den­ţia­le şi alegeri europarlamentare. Ministrul Dez­voltării Regionale şi Administraţiei Pu­blice, vicepremierul Liviu Dragnea, a cerut Gu­vernului să primească în anul electoral 2014, două miliarde lei (450 mil. euro) peste bu­getul din acest an, aproape dublu faţă de ni­velul actual, în principal pentru proiectele lo­cale ale primăriilor, potrivit Mediafax.

Negocierile dintre Finanţe şi FMI s-au derulat la finalul săptămânii trecute, în premieră, cu bruiaj STS, telefoane reţinute şi liste nominale cu participanţii la discuţii, au susţinut surse citate de Mediafax.

Din partea autorităţilor române s-a solicitat ca Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) să bruieze pentru a împiedica interceptările, iar telefoanele mobile ale funcţionarilor ministeriali prezenţi la întâlnire au fost reţinute înainte de intrarea în sală. Doar membrii delegaţiei FMI şi CE, precum şi demnitarii de la Finanţe au putut să păstreze asupra lor telefoanele mobile, conform Mediafax. Premierul Victor Ponta declară că nu ştie nimic despre acest lucru şi nici nu crede aşa-ceva. Iar STS a transmis că nu a fost solicitat să bruieze pentru a împiedica interceptările.

Bugetul pentru 2014, colectarea veniturilor la buget, principalele politici fiscale pentru anul viitor, procedura de privatizare a CFR Marfă şi absorbţia fondurilor europene s-au aflat pe lista discuţiilor de până acum dintre partenerii externi şi premierul Victor Ponta, ministrul finanţelor Daniel Chiţoiu şi ministrul bugetului Liviu Voinea.
 

De ce ar fi necesare noi taxe în 2014

Evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare din primele nouă luni din acest an este motivul principal pentru rectificarea bugetară negativă din octombrie şi pentru „scenariile“ legate de majorarea fiscalităţii în 2014, dintre care unele au fost negate de oficialii guvernamentali. În trimestrul al treilea veniturile la bugetul consolidat au fost realizat în porporţie de 92,5%, statul colectând cu 4 mld. lei mai puţin decât suma programată de Finanţe.

Premierul i-a cerut ministrului finanţelor să facă o simulare de creştere a cotei unice de la 16% la 22%, dar şi o reducere a TVA, de la 24% la 22%. Ulterior, oficialii de la Finanţe au spus că au fost doar discuţii la nivel politic şi nu va fi susţinută majorarea cotei unice. Şi scenariile legate de trecerea la o cotă progresivă de impozitare, de 16%, 18% şi 20% sau la o cotă „regresivă“ de 8, 12 şi 16%, în funcţie de venituri, au fost negate de liderii coaliţiei USL.

Consultanţii fiscali şi oamenii de afaceri au avertizat că o majorare a taxelor va afecta economia, care nu şi-a revenit după cinci ani de criză şi au recomandat autorităţilor fiscale să se concentreze pe creşterea gradului de colectare a impozitelor, respectiv pe reducerea evaziunii fiscale.
 

Profesorii şi medicii pun presiune pe buget

Peste 1.000 de membri ai Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ vor picheta, luni, sediul Parlamentului, pentru a determina senatorii şi deputaţii să aloce şase la sută din PIB pentru învăţământ. Pe lângă solicitarea de acordare a 6% din PIB, sindicaliştii cer modificarea Legii educaţiei naţionale, o lege specială pentru salarizarea personalului din învăţământ (didactic, didactic auxiliar şi nedidactic), debirocratizarea actului educaţional, depolitizarea sistemului de învăţământ preuniversitar şi deblocarea reală a posturilor didactice auxiliare şi nedidactice. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), una dintre cele mai puternice structuri sindicale din ţară a anunţat că 10.000 de profesori şi studenţi ies pe 6 noiembrie în stradă. La rândul lor angajaţii din sănătate care au ieşit deja în stradă au cerut în faţa Guvernului minimum 6% din PIB pentru Sănătate, o legislaţie care să garanteze independenţa profesională a celor care lucrează în sistemul public şi privat, o lege a salarizării specifică sistemului de sănătate, apărarea demnităţii şi renunţarea la denigrarea profesioniştilor de către autorităţi, organizarea unităţilor medicale cu paturi în sistem public pentru asigurarea unor servicii prompte şi de calitate pentru pacienţi, precum şi consultarea reală a Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate cu privire la orice măsură ce poate afecta funcţionarea sistemului de sănătate. Mediafax

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.11.2013

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9471
Diferență: -0,0182
Ieri: 4.9480
Azi: 5.0130
Diferență: -1,1477
Ieri: 5.0712
Azi: 5.6906
Diferență: 0,4253
Ieri: 5.6665
Azi: 5.0700
Diferență: -0,8584
Ieri: 5.1139