Autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), compania care asigură transportul de suprafaţă în Capitală, asigură zilnic deplasarea a 2 milioane de pasageri, condiţiile de călătorie fiind însă mult sub cele de care se bucură locuitorii din Paris sau Viena.
Dacă în Capitală pasagerii trebuie să aştepte şi 20-30 de minute în staţie după un mijloc de transport, să schimbe chiar şi mai multe vehicule pentru a ajunge la destinaţie, în Paris deplasarea cu mijloacele de transport în comun este descrisă ca „o joacă de copii“ în condiţiile în care întregul oraş şi regiunea Île de France sunt foarte bine conectate“, după cum este descris transportul în comun pe un site oficial local.
„Din cinci în cinci minute ar trebui să sosească autobuzele, troleibuzele sau tramvaiele dacă tot nu există benzi speciale pentru acestea. Problema este că trebuie să stai foarte mult în staţie, chiar şi jumătate de oră, până vine un mijloc de transport şi nici nu ai unde să vezi cât mai durează până ajunge. Cum e cazul tramvaiului 40. Îţi pui o dorinţă când ajunge în staţie“, spune Lucian, un abonat la RATB, care circulă aproape zilnic cu mijloacele de transport în comun. Deplasările cu transportul public reprezintă circa 45% din totalul circulaţiei în Bucureşti, potrivit ultimelor date disponibile. Eficientizarea acestui tip de transport ar duce şi la descongestionarea traficului.
Dacă la metrou pasagerii sunt informaţi cu privire la timpul rămas până la sosirea primului tren, în cele mai multe staţii RATB nu există un astfel de sistem de informare în timp real.
La orele de vârf, din cauza ambuteiajelor create, mijloacele de transport nu mai ajung în grafic în staţie, durata cu care parcurg traseul pe care sunt programate ajungând să fie mai mare. În Capitală şi pe raza judeţului Ilfov transportul public de suprafaţă se realizează pe 146 de trasee (din care 23 de linii pentru tramvaie, 17 linii pentru troleibuze şi 106 pentru autobuze) cu un parc format din 313 tramvaie, 189 de troleibuze şi 835 de autobuze, cu programe de circulaţie prestabilite, în funcţie de cererea de transport, potrivit datelor din raportul pe anul trecut al RATB, publicat pe site-ul companiei.
„Programul de circulaţie al RATB este stabilit în funcţie de cerere, pe anumite trasee sunt intervale de succedare mai mici, cum este cazul liniei 41, pe altele, unde fluxul de călători este mai mic, cum este pe linia 40, intervalul este mai mare. Timpul de aşteptare creşte din cauza traficului rutier, pe anumite porţiuni maşinile circulă pe linia de tramvai“, spune Constantin Tobescu, reprezentant al RATB.
Pe lângă faptul că durata de aşteptare în staţie este mare în anumite staţii, călătoria se face şi cu tramvaie sau troleibuze fără aer condiţionat, chiar şi în zilele cu temperaturi foarte ridicate.
Din cele peste 400 de tramvaie (cele mai multe cu o vârstă de peste 40 de ani) doar 15 au sistem de aer condiţionat, în timp ce doar 50 de troleibuze din cele 200 şi 500 din cele aproape 1.000 de autobuze dispun de aer condiţionat, potrivit unui oficial din cadrul Primăriei Capitalei.
„Toată vara am circulat în autobuze şi troleibuze fără aer condiţionat. Nu este posibil aşa ceva când afară temperaturile ajung la 30 de grade. Plus că ar putea să fie mai multă curăţenie în mijloacele de transport în comun“, spune Mihaela, care circulă aproape zilnic cu RATB-ul. Un alt pasager al companiei de transport, Irina, reclamă faptul că staţiile sunt foarte lungi şi ajungi greu la destinaţie. „Este cazul celor de pe traseul pe care circulă autobuzul 330.“
La finalul anului trecut parcul din dotarea RATB avea un grad de uzură medie de 82,97% la tramvaie, 92,99% la troleibuze şi 82,46% la autobuze. În 2013, din cauza fondurilor limitate alocate Regiei, nu s-au achiziţionat vehicule noi, procesul de înnoire a parcului a fost continuat doar prin fabricarea la uzina proprie a unui singur tramvai Bucur LF (podea parţial coborâtă), se arată în raportul pe 2013 al RATB.
Anul trecut RATB a vândut 2,58 milioane de abonamente lunare, în creştere cu 1,74% faţă de anul anterior. Compania a vândut titluri de transport tip călătorie şi portofel electronic de 69 de milioane de lei (15 mil. euro).
Anul trecut RATB a avut venituri de 871 de milioane de lei, din care 464 de milioane de lei a fost valoarea subvenţiei. Costurile companiei s-au ridicat la 918 milioane de lei, potrivit datelor din raportul companiei.
