ZF 24

Camera de Comerţ a României: Relaxaţi restricţiile, redeschideţi magazinele şi restaurantele, stabiliţi salarii în administraţie în funcţie de evoluţia economiei

Camera de Comerţ a României: Relaxaţi restricţiile, redeschideţi magazinele şi restaurantele, stabiliţi salarii în administraţie în funcţie de evoluţia economiei
10.05.2020, 08:01 1593

♦ Camera de Comerţ şi Industrie a României propune, într-o analiză trimisă guvernului, măsurile pe care le crede a fi necesare pentru relansarea economiei.

 

Pe plan economic:

1.Relaxarea treptată, cât mai rapid posibil, a restricţiilor impuse şi reluarea activităţilor economice, în cât mai multe sectoare ale economiei, pentru salvarea locurilor de muncă şi echilibrarea bugetului de stat şi a bugetelor locale;

2. Redeschiderea treptată a magazinelor, începând cu cele de dimensiuni mai mici, ca măsură menită să asigure cumpărarea, de către populaţie, a produselor necesare, altele decât cele alimentare. Astfel, va fi încurajată şi sprijinită producţia internă a articolelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi a altor articole necesare în gospodărie, fiind totodată uşurat efortul guvernamental de finanţare a sumelor necesare pentru plata şomajului tehnic pentru salariaţii unităţilor comerciale;

3. Repornirea treptată a cât mai multor activităţi productive şi de prestări servicii – unităţi de alimentaţie publică şi cazare turistică (la început cu un grad de ocupare de cel mult o treime, o jumătate din capacitatea totală de cazare, admisă prin autorizaţiile de funcţionare), cu respectarea unor reguli clare de protecţie sanitară a salariaţilor şi a regulilor de distanţare socială;

4. Redeschiderea treptată a resta­u­rantelor, cafenelelor, baru­ri­lor şi a altor unităţi de alimen­taţie publică, la început cu un orar redus, ce poate fi prelungit, treptat.

5. Permiterea treptată a organizării de expoziţii şi târguri specializate în aer liber, cu respectarea regulilor de distanţare socială, având până la 100 de expozanţi şi cu acces limitat şi controlat, al vizitatorilor;

6. De asemenea, este necesară re-deschiderea urgentă a ca­binetelor stomatologice şi a altor cabinete medicale, cu respectarea măsurilor specifice (distanţare, pur­tarea de mască şi mănuşi de protecţie etc.);

7. Subvenţionarea, totală sau parţială, a unor cursuri de ini­ţiere şi perfecţionare a personalului pentru dobândirea şi perfec­ţio­­narea cunoştinţelor şi abili­tăţilor acestora în domeniul digita­lizării, precum şi a unor cursuri de reconversie profesională, calificare / recalificare, având în vedere că unele acti­vităţi nu vor mai putea fi desfăşurate;

8. Demararea unei campanii pentru susţinerea şi pro­mo­varea producătorilor autohtoni, a afacerilor locale, prin crearea unui mecanism online – o platformă unde producătorii, comer­cianţii, serviciile specifice unei anumite zone teritoriale să se poată înscrie, facilitându-se, prin intermediul acesteia, încheierea de contracte şi tranzacţionarea diverselor mărfuri;

9. Trecerea materialelor / ser­viciilor SSM – pre­ven­ţie / dezin­­fecţie/protecţie, de la cota redusă sau standard de TVA la cota de 0 (zero) %;

10. Suplimentarea finanţării în cadrul programului IMM Invest. Propunem extin­derea programului pentru finan­ţarea a  cel puţin 100.000 de întreprinderi;

11. Diminuarea cores­punză­toare a chiriilor ce trebuie plătite către CN Apele Române – ABDL de către societăţile ce au închiriat suprafeţe de plajă, pentru exploatarea acestora în scop turistic, pe perioada în care nu sunt permise activităţile de cazare şi alimentaţie turistică pe litoral, în sezonul turistic 2020;

12. Declararea judeţului Su­cea­­va ca fiind zonă defa­vorizată, după modelul prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate;

13.Eliminarea prevederii art. 8 alin. (2) din HG nr. 1267/2010, care regle­mentează obligativitatea funcţio­nării structurilor de primire turistică în perioada 01.05-30.09 a fiecărui an, având în vedere că, în acest an, nu se mai îndeplinesc condiţiile de deschidere a sezonului turistic începând cu data de 1 mai;

14. Proiectarea şi lansarea unor programe speciale de finanţare (UE sau bugetul de stat), în contextul situaţiei dificile generate de efectele negative ale pandemiei, în special pe zona de investiţii, formare şi programe de dezvoltare pentru mediul economic;

15. În marja POCA 2014-2020, pe latura oportunităţii creării de centre de resurse regionale pentru firme, propunem implicarea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri în calitate de beneficiar al unui proiect finanţat prin POCA 2014-2020, cu suport din partea unor parteneri relevanţi (camere de comerţ, organi­zaţii patronale, asociaţii profesionale).;

16. Instituirea unui program naţional de susţinere a parcurilor industriale şi a incubatoarelor de afaceri;

17. Continuarea susţinută a digitalizării administraţiei publice şi realizarea aces­teia, în principal, cu firme româ­neşti (concept, servicii etc.);

18. Susţinerea de investiţii în unităţi de producţie strate­gi­ce pentru societate (în fiecare regiune ar trebui să existe minimum o fabrică de materiale medicale şi consumabile, un depozit multi-pro­duse etc.);

19. Generalizarea programului „Masă caldă în şcoli” de la data reînceperii şcolilor, pentru anul şcolar 2020-2021, în locul programului „Lapte şi corn”.

 

Pe plan financiar şi fiscal:

20. Plata TVA la încasare, respectiv plata la zi a sumelor TVA de recu­perat de la stat, măsură deosebit de importantă, în special pentru operatorii economici cu activitate de export;

21.Scutirea de la plata impozitului de profit aferent anului 2019 şi 2020, dacă aceste sume sunt reinvestite;

22. Acordarea unor subvenţii desti­nate investiţiilor, da­că numărul mediu al salaria­ţilor creşte cu 10% faţă de anul precedent;

23.Modificarea Codului fiscal în sensul instituirii posi­bilităţii (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) pentru Consiliile Locale de a acorda, pentru agenţii economici a căror cifră de afaceri a scăzut cu peste 25%, reducerea cotei pentru impozitul pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea acestora din urmă, până la nivelul minim prevăzut la art. 460 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv la 0,2% sau chiar scutirea de impozit pentru astfel de proprietăţi pe perioada situaţiei de urgenţă şi ulterior pentru cel puţin 12 luni, perioadă necesară de refacere a mediului de afaceri;

24.Instituirea posibilităţii (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) pentru Consiliile Locale de reducere în cursul anului fiscal a cotelor adiţionale la impozitele locale adoptate prin HCL în baza art. 489 din Codul fiscal, cu referire la posibilitatea de majorare cu 50% faţă de nivelurile maxime stabilite prin Codul fiscal;

25.Instituirea posibilităţii pentru Consiliile Locale de scutire (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) a taxelor de concesiune/ redevenţelor, a taxei pe clădiri şi taxelor pe terenuri pe perioada declarării stării de urgenţă;

26.Posibilitatea scutirii de impozitul pe clădiri şi terenuri, pe perioada existenţei stării de urgenţă, a unităţilor cu destinaţie turistică sau de agrement – hoteluri, pensiuni, campinguri, parcuri de distracţii, ştranduri etc., HORECA fiind sectorul cel mai afectat de efectele negative ale pandemiei;

27.Stimularea exporturilor, prin aplicarea unei cote diminuate la impozitul pe profit;

28. Stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelate cu eficienţa muncii depuse şi cu evoluţia economiei României, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, migraţie a forţei de muncă calificate, faliment, necompetitivitate la export etc.);

29. Iniţierea unui program vizând accesul rapid la lichidităţi pentru firme. Scopul unui asemenea program este de a asigura firmelor accesul rapid la sume de până în 10.000 de euro, banii putând fi folosiţi doar pentru salarii, chirii sau utilităţi şi restituiţi ulterior, fără dobândă;

30. suportarea parţială a salariilor, de către stat, sub forma de şomaj tehnic parţial, cu plata unei părţi a salariilor de către angajatori, pentru activităţile cu timp parţial;

31. acordarea unei bonificaţii de 10% pentru plata la timp a oricăror impozite în anul 2020 şi completarea pachetului de bonificare a operatorilor economici care îşi plătesc taxele şi impozitele în termen, cu o reducere a fiscalităţii pe forţa de muncă pe parcursul anului 2020;

32. extinderea facilităţilor fiscale acordate industriei IT (reglementate de Ordinul nr. 1168/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator) în sensul scutirii de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, şi altor categorii de personal cum ar fi spre exemplu lucrătorii în agricultură;

33. susţinerea cu o cotă de 50% din salariul brut pentru salariaţii companiilor aflate în dificultate, cu condiţia menţinerii locului de muncă pe o perioadă dublă faţă de perioada acordării acestei susţineri;

34. acordarea de granturi sau vouchere (pe dimensiuni de firme), pentru reluarea activităţii, cu indici de reuşită în cca. 6 luni şi reintegrarea a minim 75% din personal, complementar muncii flexibile;

35. stimularea sistemului bancar (inclusiv prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM), să adopte politici menite să asigure lichidităţile necesare cererii solvabile a populaţiei şi firmelor pentru a se aproviziona, produce, vinde şi – în sectoarele unde este posibil şi necesar (agricultură, industriile agroalimentare, medicamente, materiale sanitare, digitalizare, învăţare continuă, etc.) pentru dezvoltare;

36. rambursarea cât mai rapidă a plăţilor concediilor medicale către agenţii economici sau dreptul de a le compensa cu impozitele datorate bugetului de stat;

37. suportarea prin bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a tuturor cheltuielilor efectuate de către agenţii economici cu materialele specifice pentru prevenirea răspândirii virusului – măşti, dezinfectanţi etc.;

38.. acordarea de linii de finanţare nerambursabile sau cu dobândă zero pentru plata salariilor angajaţilor companiilor şi altor organizaţii private;

39. scutirea pentru o perioadă de 10 ani la plata impozitului pe profit, pentru investiţiile noi în industria alimentară (unităţi de producţiei noi). Motivaţii: crearea de noi locuri de muncă în întreprinderi care vor plăti TVA, impozite şi contribuţii pentru salarii, impozite locale pe clădiri etc.; echilibrarea deficitului balanţei comerciale.

 

Pe zona forţei de muncă:

40. continuarea plăţii şomajului tehnic pentru încă minim 3 luni, după încetarea stării de urgenţă, pentru acei salariaţi care încă nu pot fi reîncadraţi în muncă;

41. scutirea de la plata contribuţiilor sociale şi a impozitului specific pe perioada stării de urgenţă şi până la 6 luni de la data încetării acesteia pentru salariile (indemnizaţiile) aferente şomajului tehnic;

42. implicarea ANOFM şi a Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă în activităţile de mediere între cererea şi oferta de forţă de muncă, începând cu lucrătorii din agricultură şi construcţii. Concret, propunem să se solicite din partea angajatorilor, necesarul de lucrători, pe categorii de calificări şi să fie afişate, pe site-urile publice, locurile de muncă disponibile, astfel încât să fie încurajate cu prioritate angajările lucrătorilor români;

43. flexibilizarea relaţiei contractuale dintre angajat şi angajator, în contextul economic generat de pandemie. Astfel, propunem ca angajatorul să poată diminua temporar, unilateral câştigul salarial lunar al angajatului, în directă corelaţie cu diminuarea cifrei de afaceri, urmare suspendării/ restrângerii activităţii economice;

44. emiterea unei ordonanţe de urgenţă care să reglementeze aplicarea muncii cu program redus, de către fiecare unitate din România, indiferent de dimensiunea sau sectorul de activitate. O astfel de OUG ar mai trebui să stipuleze aspecte precum:

a) fondul de şomaj va rambursa toate costurile suplimentare, iar unitatea va plăti doar pentru timpul efectiv de lucru stabilit prin acordul bi-partit la nivelul unităţii;

b) munca cu program redus permite reducerea orelor de muncă zilnice faţă de programul normal de muncă de 8 ore pe durata unei perioade de cel puţin o lună, menţinând, în acelaşi timp, relaţia de muncă şi acordând o compensaţie salarială de 75% pe perioada timpului corespunzător reducerii orelor de muncă zilnice;

c) pe perioada în care unitatea beneficiază de prevederile muncii cu program redus, unitatea nu poate disponibiliza şi nu poate solicita lucrătorilor efectuarea de ore suplimentare. În caz de încălcare a acestei prevederi, unitatea va returna tot ajutorul primit;

d) posibilitatea unei reduceri a timpului de lucru în totalitate (0 ore de muncă pe program normal de lucru). Angajaţii trebuie să efectueze în medie doar 20% din timpul lor normal de lucru pe o perioadă de trei luni, cu posibilitatea de a lucra comasat (de exemplu la sfârşitul perioadei), fără depăşirea timpului normal de muncă de 8 ore pe zi.

45. modificarea H.G. nr. 1186/2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asiguraţii beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă fără condiţii de stagiu de cotizare prin adăugarea COVID-19 pe lista bolilor infectocontagioase, astfel încât să beneficieze de indemnizaţie şi cei fără stagiu de cotizare;

46. modificarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, astfel încât şi persoanele fizice independente (autorizate) sa poată fi indemnizate la un nivel minim – în condiţiile în care sunt o serie de activităţi cu sezonalitate mare care nu au obţinut venituri în ultimele şase luni;

47. abrogarea H.G. nr. 903/2016 pentru aprobarea Planului naţional de mobilitate concomitent cu modificarea art. 751 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj. Stimularea ocupării forţei de muncă în sensul eliminării restricţiei de la acordarea primelor de mobilitate doar persoanelor din Lista unităţilor administrativ-teritoriale din mediul rural cu grad de marginalizare peste medie şi grad de marginalizare severă, a unităţilor administrativ-teritoriale cu grad redus de dezvoltare, conform valorilor indicelui dezvoltării umane locale şi a unităţilor administrativ-teritoriale în care ponderea şomerilor înregistraţi sau a persoanelor beneficiare de venit minim garantat şi alocaţie pentru susţinerea familiei în populaţia după domiciliu, 18 – 62  de ani, este de peste 10% (cu excepţia jud. Iaşi şi Vaslui);

48. modificarea legislaţiei privind angajaţii sezonieri (în special pentru cei care lucrează în turismul de litoral), astfel încât aceştia să poată beneficia de ajutor de şomaj, la sfârşitul sezonului estival, chiar dacă nu mai îndeplinesc condiţia de cotizare de minim 12 luni din cele 24 de luni precedente, pentru că nu au mai putut să fie angajaţi, începând cu luna aprilie a.c., din cauza restricţiilor privind desfăşurarea unor activităţi;

49. revenirea la forma iniţială a prevederilor art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

50. posibilitatea de a acorda zile libere plătite în avans şi recuperarea acestora prin ore suplimentare cu posibilitatea depăşirii temporare a plafoanelor impuse de legislaţia actuală;

51. suportarea impozitelor şi a contribuţiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi a plăţii contribuţiei asiguratorii pentru muncă, aferente indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 19/2020 modificată si completată, de la bugetul de Stat şi nu de către angajator, aşa cum este reglementat în prezent;

52. introducerea, pentru minim 1 an, a tichetelor de masă caldă, fie suplimentar faţă de tichetele de masă. Se acordă astfel sprijin pentru un număr mare de firme din sistemul HORECA, prin susţinerea acestora ca să nu se desfiinţeze, prin păstrarea salariaţilor în activitate şi plata pentru aceştia a salariilor şi obligaţiilor bugetare, dar şi a TVA-ului şi a impozitului pe profit;

53. Actualizarea alocaţiei de hrană pentru pacienţii internaţi în spitale, de la valoarea din Hotărârea 665/2016, medie de 10 lei/zi/pacient, până la minim valoarea unui tichet de masă, 20 lei/1 masă.

 

Fonduri europene:

54. extinderea perioadei de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene, aflate în derulare, dincolo de perioada maximă prevăzută iniţial;

55. demararea unor programe cu finanţare din fonduri europene, prin POR, POCU etc. având ca obiectiv calificarea, recalificarea şi perfecţionarea forţei de muncă, dotarea cu echipamente şi materiale necesare desfăşurării activităţii acestora în noile condiţii de ”convieţuire” cu noul coronavirus, precum şi pentru digitalizarea activităţilor întreprinderilor;

56. continuarea simplificării mecanismelor de accesare a fondurilor europene, prin proceduri mai puţin birocratice în ceea priveşte raportările din cadrul proiectelor, focalizarea de obiective şi rezultate mai mult calitative şi mai puţin cantitative;

57. sprijinirea partenerilor privaţi din consorţiile care derulează, în România, activităţile reţelei EEN (Enterprise Europe Network). Iniţiativă a Comisiei Europene – este cea mai vastă reţea ce sprijină întreprinderile şi organizaţiile de sprijin ale mediului de afaceri, cu activităţi centrate pe acordarea de servicii de susţinere a întreprinzătorilor, în special pentru activităţi inovative şi de internaţionalizare a afacerilor. Reţelele EEN sunt finanţate prin proiecte, în proporţie de 60% de Comisia Europeană, diferenţa de 40% fiind suportată de structurile gazdă din fiecare ţară. Procentul de 40% cofinanţare devine dificil de suportat, în actuala situaţie, pentru entităţile private precum Camerele de Comerţ şi Industrie, asociaţii de afaceri, chiar şi firme private, universităţi şi institute de cercetare. Propunerea noastră este ca Guvernul României să analizeze posibilitatea de a suporta jumătate din contribuţia de 40% aferentă funcţionării acestor reţele din România, respectiv să contribuie cu 20% la finanţarea acestor proiecte, prin cele 4 consorţii ce funcţionează în prezent în România.

 

Pe plan investiţional:

58. realizarea, cu prioritate, de investiţii din fonduri publice pentru construcţia şi reparaţia de autostrăzi, drumuri naţionale şi judeţene;

59. demararea marilor investiţii în infrastructură – transporturi, sănătate, educaţie, energie şi mediu, cu acordarea unor drepturi prioritare în licitaţiile pentru execuţie către companiile din România;

60. realizarea urgentă de investiţii din fonduri publice pentru modernizarea infrastructurii de transport – căile feroviare deteriorate, extinderea şi modernizarea  aeroporturilor etc.;

61. finanţarea de lucrări edilitare prin PNDL şi identificarea, cât mai rapidă, a unor soluţii viabile pentru finanţarea lucrărilor de refacere sau extindere a reţelei de irigaţii (staţii de pompare, canale, conducte), având în vedere şi seceta severă care se manifestă în această perioadă;

62. înfiinţarea unor fonduri de investiţii, de tipul seed-capital – din fonduri europene (POCU) – pentru susţinerea start-up-urilor şi spin-off-urilor în domeniul medical / IT / servicii suport pentru digitalizarea componentelor societăţii; equity – pentru participarea directă a statului în firme afectate de criză; capital de risc – pentru start-up-uri, în stadii incipiente şi companii emergente cu potenţial de creştere ridicat şi micro-granturi/micro-credite pentru dezvoltarea meşteşugurilor/serviciilor în mediul rural;

63. iniţierea unui Program strategic de susţinere a Centrelor de Depozitare, Colectare şi Distribuţie a produselor agro-alimentare româneşti, care să prevadă, printre altele, şi obligativitatea marilor retaileri ca procentul de produse fabricate în România corespunzător unui anumit articol vândut prin reţelele acestora, să fie de cel puţin 30%;

64. anularea taxelor pe cifra de afaceri impuse furnizorilor de către marii retaileri şi adoptarea Codului de bune practici care funcţionează la nivelul Uniunii Europene de peste 10 ani;

65. utilizarea voucherelor de vacanţă pentru relansarea turismului românesc. În contextul în care statul îşi propune să restituie, total sau parţial, sumele achitate ca avansuri de către turiştii care solicită acest lucru, banii pot fi alocaţi din fondurile europene destinate domeniilor afectate de COVID- 19, sub formă de bonuri de masă sau vouchere de vacanţă pentru servicii turistice în România, valabile până la sfârşitul anului 2021;

66. promovarea investiţiilor şi a exporturilor româneşti în parteneriat public-privat, măsură ce are ca efecte benefice – dinamizarea substanţială a volumului investiţiilor şi a exporturilor producătorilor români şi creşterea prestigiului României prin crearea mediului de afaceri cel mai prietenos din sud-estul Europei;

67. îmbunătăţirea legislaţiei privind parteneriatul public-privat, prin reglementarea unor forme mai simple de parteneriat public-privat, precum contractele de concepere, dezvoltare şi exploatare, instituirea unor prevederi speciale privind accesul firmelor la parteneriatul public-privat şi privind parteneriatul public-privat cu sectorul non-profit;

 

În domeniul agriculturii:

68.  realizarea de plăţi anticipate ale subvenţiilor în agricultură, pentru a permite fermierilor să înfiinţeze culturi agricole, să efectueze lucrările agricole necesare şi să achiziţioneze maşini, utilaje şi echipamente agricole necesare;

69.  realizarea de investiţii pentru reactivarea sistemelor de irigaţii existente în România până în anul 1989, indiferent de clasificarea ulterioară a acestora;

70.  subvenţionarea, măcar parţială, a costului energiei electrice consumate pentru apa pompată pentru irigaţii în treptele 3-4 de udare;

71.  reluarea şi extinderea programelor de creare a perdelelor forestiere, pentru protejarea culturilor agricole de secetă;

72.  înfiinţarea, cu credite având dobânda subvenţionată, a unităţilor de procesare a legumelor şi fructelor produse în România;

73.  intervenţia statului prin scheme de sprijin pentru fermieri în situaţii de secetă extremă sau severă, după modelul celor implementate în anul 2008.

 
AFACERI DE LA ZERO