Importanţa atribuirii acestor contracte este cu atât mai mare cu cât în ultimul an investiţiile publice au fost reduse şi din ce în ce mai puţine licitaţii au fost organizate, punând presiune pe industria construcţiilor, deja zdruncinată de căderea investiţiilor private. Industria construcţiilor a scăzut cu 5% pe trimestrul I.
„S-au făcut atribuirile de contracte“, a spus ieri ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură Dan Şova, contactat de ZF. El a afirmat că le va solicita subordonaţilor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) să trimită un comunicat de presă cu numele câştigătorilor, însă, până la închiderea ediţiei de ieri a ZF, CNADNR sau Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine nu au transmis niciun comunicat.
Mai mult, CNADNR nu a răspuns nici la solicitarea ZF privind numele câştigătorilor şi valoarea contractelor. Nici pe site-ul e-licitatie unde ar trebui să se găsească aceste atribuiri nu există.
Procedurile de atribuire a celor 100 de kilometri de autostrăzi, cu o valoare estimată la circa 900 de milioane de euro, au fost tergiversate de o perioadă mult prea îndelungată de evaluare a ofertelor, precum şi de finanţările extrem de mici alocate infrastructurii. Acesta este cel mai mare calup de tronsoane de autostrăzi scos la licitaţie în ultimii doi ani. În 2011, peste 180 de kilometri de autostrăzi cu o valoare de 1 miliard de euro şi-au aflat câştigătorii, după circa două luni de evaluare a ofertelor.
După atribuirea proiectelor, vor urma cel mai probabil contestaţiile, astfel că demararea propriu-zisă a şantierelor ar putea fi amânată spre finalul verii sau chiar la toamnă.
În contextul în care contractele de infrastructură sunt printre puţinele motoare care mai susţin în prezent piaţa construcţiilor, câteva zeci de firme s-au înscris în lupta pentru cei aproape 100 de kilometri de autostrăzi. Printre constructorii interesaţi de acestea se numără firme româneşti precum Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), Teloxim Con (Theodor Berna) şi Straco Grup (Alexandru şi Traian Horpos), precum şi companiile străine Strabag (Austria), FCC Construccion (Spania) sau Pizzarotti (Italia).
Autostrăzile care au fost scoase la licitaţie în vara anului trecut sunt Lugoj - Deva, lot 2, cu o lungime de 28,6 km, Lugoj - Deva, lot 3 (21,1 km), Lugoj - Deva, lot 4 (22,1 km), Timişoara - Lugoj, lot 2 (26 km) şi Gilău - Nădăşelu (8,7 km).
Singurul care şi-a aflat constructorii până acum este ultimul, Gilău - Nădăşelu, care va fi realizat de Spedition UMB şi Tehnostrade, firme controlate de Dorinel Umbrărescu. Totodată, firmele lui Umbrărescu au câştigat şi contractul pentru autostrada Timişoara-Lugoj, lot 2, însă în urma contestaţiilor CNADNR este obligată să continue procedura de reevaluare a ofertelor, potrivit Gândul.
Deocamdată nici constructorii nu au fost informaţi cu privire la rezultatele licitaţiilor, deşi Şova susţine că atribuirile s-au făcut deja. „Nu am fost informaţi încă cu privire la decizie (privind rezultatele licitaţiilor)”, spune Paula Rys, reprezentant al Strabag, companie austriacă ce a depus oferte pentru fiecare din cele 3 loturi ale autostrăzii Lugoj-Deva. Mai mult, Rys a precizat că ofertele depuse de Strabag sunt realizate în conformitate cu contractele FIDIC, care implică o perioadă de evaluare de circa 90 de zile, însă în funcţie de companiile care depun oferte, intervalul de evaluare poate fi extins. „Dar o evaluare (a ofertelor – n.red.) care durează nouă luni este destul de neobişnuită. (…) Pentru o companie de construcţii, situaţia nu este convenabilă, pentru că tot personalul necesar, utilajele precum şi finanţările trebuie ţinute disponibile pentru o perioadă lungă de timp”, mai spune Rys.
Pe de altă parte, prelungirea la nesfârşit a anunţului privind câştigătorii licitaţiilor i-a determinat pe unii ofertanţi să se retragă din cursa pentru construcţia acestor autostrăzi. „Am renunţat să mai prelungim garanţia de participare după ce aceasta a expirat (3 luni – n.red.), pentru că ne situam pe o poziţie la mijloc cu oferta noastră, astfel că am considerat că poziţia nu este eligibilă. Am ieşit deliberat din licitaţie”, spune Florea Diaconu, omul de afaceri care controlează constructorul bucureştean Delta ACM 93. Compania depusese oferte pentru pentru două loturi din autostrada Lugoj-Deva, în consorţiu cu firmele austriece Porr Bau şi Teerag Asdag şi cu firma românească Consitrans.
Nu este foarte clar cum va reuşi statul să finanţeze autostrăzile aflate în prezent în curs de licitare având în vedere că bugetele pentru investiţii au fost drastic reduse în 2013. Dacă în cazul autostrăzii Gilău-Nădăşelu fondurile ar urma să vină de la bugetul de stat, celelalte patru tronsoane pentru care nu se ştie încă constructorul sunt finanţate în proporţie de 85% din bani europeni, fiind situate pe Coridorul IV paneuropean. Deocamdată însă fondurile europene pentru infrastructura rutieră sunt presuspendate, iar o decizie privind deblocarea acestora nu s-a luat încă. Mai mult, gradul scăzut de absorbţie din ultimul an pune sub semnul întrebării toate proiectele de infrastructură finanţate prin POS-T. În perioada mai 2012-mai 2013 doar 11 milioane de euro au fost rambursate de Uniunea Europeană către Bucureşti, în contextul în care prin POS-T finanţările disponibile în actualul exerciţiu financiar au fost de circa 4,5 mld. euro.
Întârzierea atribuirii contractelor de autostrăzi ar putea amâna şi momentul în care CNADNR va fi divizată în două noi entităţi, o companie de autostrăzi şi una de drumuri naţionale. Împărţirea nu va avea loc însă mai târziu de 1 ianuarie 2014, când începe exerciţiul financiar 2014-2020 al Uniunii Europene, potrivit unor informaţii oferite anterior de ministrul Dan Şova.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
