Riscul politic este un un trigger event mai degrabă, decât un risc în sensul clasic, şi are impact asupra riscului de credit, a declarat Cătălin Caragea, Director General Adjunct Risc Banca Transilvania în cadrul conferinţei ZF Bankers SUmmit 2026.
El a adăugat că în piaţă încă nu se vede nimic pentru că acest risc se întâmplă de obicei cu o întârziere de cel puţin şase luni.
”Riscul de finanţare poate fi afectat imediat şi instant în cazul unui downgrade. Acesta este un risc enorm. Când costul finanţării creşte, automat preţurile cresc. Şi nu mă refer numai la la costurile de credit. Absolut orice cost. Apoi riscurile astea creează vulnerabilităţi.”
În ceea ce priveşte riscul de downgrade, primul efect ar fi o creştere a preţurilor, în orice arie, apoi erodarea reputaţiei. Reputaţia înseamnă capital. Şi vine un spillover effect. Şi cine va suferi? Companiile şi populaţia. Deci nu va fi plăcut dacă se întâmplă.
În momentul când o ţară nu progresează, educaţia şi educaţia financiară a populaţiei stagnează, automat eşti mult mai predispus la toate aceste păcăleli, tipologii de fraudă. Nu cred că există vreo categorie de risc care să nu fie afectată.
Nu avem vreun sector pe care spune că nu îl finanţăm, exceptând cele cu risc reputaţional. Dacă ar fi să vorbesc de sectoarele la care te uiţi un pic cu o mai mare atenţie, sunt suspecţii uzuali. Construcţiile sunt un sector care necesită o atenţie mai mare, dar într-o economie care este în dezvoltare, fără construcţii nu poţi să să dezvolţi.
Diferenţa faţă de acum 10 ani este că partea de civil ingineering s-a diversificat. Dacă acum 10 ani ne uitam foarte mult şi cu mai mare precădere către partea de infrastructură rutieră, acuma ne uităm şi la căi ferate, ne uităm la spitale, ne uităm la partea energetică şi cea din agricultură. Este important în construcţii cum finanţezi şi ce finanţezi. Nu te apuci să finanţezi speculativ, construcţii ascunse sau finanţări de real estate care sunt ascunse sub forma de construcţii.
Agricultura este un segment esenţial, chiar dacă are 2,5% din PIB. România este a 5-a ţară ca şi suprafaţă. Trebuie să ne uităm la întregul lanţ. Noi avem o agricultură subzistenţă pentru că ne lipseşte partea investiţională. Atunci când agricultura se face foarte mult pe mici fermieri, silozaţi şi aşa mai departe, atunci nu poţi faci să ai o agricultură comercială.
Acestea două aş zice că sunt segmentele care sunt strategic importante pentru România, dar care sunt şi un pic sketchy şi deci necesită mai mare atenţie din partea băncilor când finanţează.
Şi au venit acum în atenţie câteva sectoare care sunt dependente de preţul energiei, care pot fi afectate de către conflictul din Orientul Mijlociu, gen transport, logistică şi poate industria prelucrătoare, care este consumatoare de energie
Temerea mea e să continuăm să ne lamentăm. Nouă, ca români, ne place să ne lamentăm. De ce nu merge. Avem un potenţial neexplorat care este enorm. Dacă toţi jucătorii de la masă, politicul, autorităţile şi mediul privat ne-am uni forţele şi nu ne-am mai dea la gioale, aşa cum o facem cu mare, mare talent, cred că am putea să fim altundeva.
