• Leu / EUR4.9449
  • Leu / GBP5.7845
  • Leu / USD4.8088
ZF 24

Cazul Spitalului Judeţean din Ploieşti arată eşecul sistemului sanitar. „Sunt atâtea probleme, încât dacă stăm să le discutăm, terminăm poimâine“. Galerie FOTO

Cazul Spitalului Judeţean din Ploieşti arată eşecul sistemului sanitar. „Sunt atâtea probleme, încât dacă stăm să le discutăm, terminăm poimâine“. Galerie FOTO

Galerie foto

Autor: Ioana David

04.12.2013, 20:07 2243

Doar faţada s-a schimbat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, unitate cu peste 1.000 de paturi şi cu un buget de 30 mil. euro, acolo unde se perpetuează acelaşi model de organizare şi management de zeci de ani.

Pereţii crăpaţi şi cu mucegai, lifturile ve­chi, aceleaşi tărgi şi scaune rupte pentru pa­cienţi, holuri întunecate şi aglomerate de pa­cienţi şi însoţitori, câinii din curtea spitalului, ves­tiarele murdare şi cu miros neplăcut ara­tă imaginea celui mai mare spital din judeţul Prahova, situat la doar o oră de Capitală.

Spitalul Judeţean din Ploieşti, care a ajuns în centrul atenţiei după semnalul de alarmă tras de Dan Oprea, chirurgul care a denunţat condiţiile improprii în care medicii trebuie să lucreze, arată cel mai bine starea sistemului sanitar, rezistent la orice încercare de reformă.

Situaţia de la Ploieşti denotă lipsa de responsabilitate şi de pârghii în controlul calităţii serviciilor din spitale, unităţi care teoretic răspund în faţa a trei instituţii (Ministerul Sănătăţii, Casa de Sănătate şi Consiliul Judeţean), fără ca vreuna din acestea să aibă dreptul să impună măsuri sau să ia decizii în ceea ce priveşte spitalul.

În cazul acestui spital s-a dovedit că managerul nu a putut să fie schimbat din funcţie deoarece nimeni nu are acest drept (în contractul de management încheiat cu preşedintele consiliului judeţean nu se prevede nicio clauză de suspendare). Managerul spitalului a avut în octom­brie un venit net de 7.000 de lei (1.500 de euro) şi a fost numit de preşedintele consi­liu­lui judeţean, dar nu este clar cine îl demite.

Timpul a stat în loc la spitalul de la Ploieşti

Încă de la intrare se vede lipsa de organizare şi faptul că investiţiile lipsesc practic din acest spital din care anual se externează peste 42.000 de pacienţi şi în care lucrează peste 2.000 de angajaţi.

Primii paşi pe holurile spitalului arată scaune vechi, rupte, în faţa unor calorifere reci situate pe un coridor care duce chiar la biroul managerului. Dan Strâmbeanu ocupă de şapte ani funcţia de manager în spitalul ce în ultimele zile a fost tot mai des numit „spitalul groazei“. Marţi consiliul judeţean anunţase că îl suspendă din funcţie pentru ca la doar o zi să revină şi să anunţe că nu îl poate suspenda deoarece în contractul de management nu există o astfel de clauză. Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti a fost descentralizat, ceea ce înseamnă că este în administrarea Consiliului Judeţean Pra­hova, iar managerul a fost numit printr-o decizie a preşedintelui consiliului judeţean, după cum a explicat un membru al consiliului de administraţie al spitalului.

Vizavi de biroul managerului se află cel de internări, iar lângă acesta, vestiarele pentru bărbaţi şi femei, zona în care ajunge orice pacient ce trebuie să se interneze. O cadă veche, duşul defect, toaleta murdară şi câteva scaune vechi sunt singurele dotări din aceste vestiare.

„Gândaci în saloane, paturi second“

Situaţia la Ploieşti a devenit tensionată în urmă cu două săptămâni, după ce medicul chirurg Dan Oprea a spus în presa locală că medicii folosesc de mai multe ori bisturie de unică folosinţă pe care le sterilizează şi că nu reuşesc să utilizeze aceeaşi schemă de trata­ment 6-7 zile din cauza lipsei materialelor.

„Compromisuri peste compromisuri, gândaci în saloane, paturi second, cazar­mament rupt, perne cu gâlme, dar anvelo­pări pe exterior… lucrări care, poate, aduc ceva celor care le propun. Nu ştiu, nu se lea­gă nimic. Toată lumea este liniştită! Există un vinovat de serviciu… Medicul!!! Âsta trebuie să-şi asume răspunderea. A jurat, nu?“, a fost declaraţia categorică a lui Oprea preluată de Mediafax, care citează un ziar local. După aceste declaraţii, ministrul sănă­tăţii a trimis o comisie de control al cărei raport este aşteptat săptămâna viitoare.

Secretarul de stat Raed Arafat, care conduce această comisie, a arătat că dintre concluziile preliminare se desprinde o „problemă organizatorică majoră“, dar şi „probleme serioase de respectare a struc­turii“, care au avut loc pe fondul unei creşteri de finanţare pe toate liniile în 2013.

Arafat a spus că acest spital a primit in­clu­siv fonduri de 8 mil. lei de la Consiliul Ju­deţean Prahova (care îl are în subordine) pentru plata utilităţilor, în condiţiile în care alte spitale încadrate în aceeaşi clasă (trei), cum este exemplul celui din Oradea, nu au avut aceşti bani şi a fost nevoite să se des­curce cu sumele de Casa de Sănătate şi minister.

„Morţii care stau unii peste alţii. Aşa ceva vezi doar pe front“

Într-o discuţie cu ZF, chirurgul Dan Oprea a vorbit despre lipsa de organizare din spital, despre condiţiile de la morgă, acolo unde morţii stau unii peste alţii „ca pe front“ şi despre faptul că pacienţii evită acest spital şi preferă să meargă la Bucureşti.

„Se consumă banul public şi nu întotdeauna judicios. A fost o lipsă de organizare, iar impresia este că nu a existat preocupare, ci mai degrabă un soi de mercenariat. La noi în spital degradarea a fost continuă. S-au făcut lucruri minunate (în trecut – n.red.), cu rezultate foarte bune. De ce dintr-odată lucrurile s-au schimbat nu înţeleg. Nu este o situaţie singulară. Multe spitale se confruntă (cu astfel de probleme – n.red.)“, a spus medicul.

În opinia lui, ar trebui făcută o evaluare corectă, obiectivă a întregului sistem de sănătate, iar soluţiile vor veni de la sine.

„Sunt atâtea probleme, încât dacă stăm să le discutăm, terminăm poimâine. (…) Mizerie la morgă, condiţiile în care lucrează medicii anatomopatologi. Morţii care stau unii peste alţii, aşa ceva vezi doar pe front“, spune revoltat medicul, care are un salariu de 3.600 – 4.000 de lei pe lună.

Ce rost mai are descentralizarea când tot Ministerul Sănătăţii face control?

În urma descentralizării spitalul a trecut în administrarea Consiliului Judeţean şi este condus de un consiliu de administraţie, format din cinci membri (doi numiţi de Ministerul sănătăţii prin direcţia de sănătate publică, doi numiţi de consiliul judeţean şi încă unul numit de preşedintele consiliului judeţean).

Printre atribuţiile consiliului de administraţie se numără analizarea activităţii managerului şi a membrilor comitetului director, avizarea programului de investiţii publice precum şi aprobarea măsurilor pentru dezvoltarea activităţii spitalului.

Mirela Vali Neagu, medic de profesie, preşedintele consiliului de administraţie al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, spune că multe dintre problemele de la spital au fost sesizate de către consiliul de administraţie, „şi că există procese verbale de şedinţă“ care atestă aceste lucruri.

„Întotdeauna am încercat să se lămurească aspecte, am cerut precizări şi am sesizat problem precum cele legate de numărul de medici sau de ce unele secţii nu merg deloc. O altă colegă care se ocupă de achiziţii a cerut lămuriri legate de acest aspect, o alta de execuţia bugetară. Au fost sesiuni de audit (din partea consiliului judeţean – n.red.), un control în vară când s-au trasat măsuri şi am cerut să ni se prezinte gradul de îndeplinire a acestora“, a spus Mirela Vali Neagu.

Ea a mai spus că o serie de aspecte nu au fost asumate de conducerea executivă, care de foarte multe ori a invocat subfinanţarea de la casa de sănătate şi că la nivelul consiliului de administraţie s-a solicitat reducerea acelor cheltuieli care nu afectează actul medical.

„Recunosc că de multe ori aceste situaţii (solicitate de consiliul de administraţie – n.red.) erau incomplete, se invoca, şi nu pot să spun că nu era adevărat volumul mare de muncă al persoanelor care se ocupă de aceste situaţii , a mai spus Neagu.

Din punctual de vedere al lui Neagu, consiliul de administraţia s-a preocupat să îndeplinească atribuţiile de serviciu.

„Nu consiliul de administraţie conduce executiv spitalul. Nu noi organizăm achiziţiile, nu încheiem contracte de prestări servicii. Ne uităm pe situaţii şi încercăm să identificăm ce nu este bine, dar asta nu înseamnă că am avut putere de decizie)“, a precizat ea.

Litera „k“ din contract bate gândacii

În urmă cu două zile consiliul judeţean Prahova anunţase că l-a suspendat din funcţie de managerul Adrian Strâmbeanu, pentru ca ieri să revină şi să anunţe că este în continuare în funcţie deoarece în contractul acestuia nu există nicio prevedere privind suspendarea.

„Contractul de management este încheiat între dumnealui (Adrian Strâmbeanu - n.r.) şi domnul Mircea Cosma, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, iar clauzele de încetare a contractului pot fi aplicate prin articolul 22, litera k, care prevede că încetarea contractului poate avea loc în cazul în care se constată abateri de la legislaţia în vigoare de către organele de control şi instituţiile abilitate în condiţiile legii„, a spus Sebastian Danielescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova.

El a precizat că nu există un raport final al comisiei de anchetă de la Spitalul Judeţean Ploieşti care să fi fost înaintat consiliului judeţean Prahova şi în baza căruia „să se procedeze la încetarea contractului„.

Potrivit Mediafax, Adrian Strâmbeanu a participat de două ori la concursuri de proiecte de management organizate de consiliul judeţean, de fiecare dată proiectul său fiind câştigător, în condiţiile în care a fost singurul care a participat.

Ultimul contract de management între Adrian Strâmbeanu şi preşedintele CJ Prahova Mircea Cosma a fost încheiat în 14 decembrie 2010 şi expiră la 13 decembrie 2013.

Ce poate face un spital cu un buget de 30 mil. euro

Anul acesta, spitalul are cheltuieli de 130 mil. lei (aproximativ 30 mil. euro), potrivit unei propuneri de buget existente pe site-ul unităţii, din care cheltuielile de personal reprezintă 55%, iar bunurile şi serviciile sunt 43%, diferenţa fiind cheltuielile de capital (investiţiile). Spitalul are peste 1.000 de paturi (dacă se iau în calcul cele patru locuri în care funcţionează (locaţia nord, Boldescu, Buna-Vestire şi Obor), iar anual externează peste 42.000 de pacienţi.

Laszlo Lorenzovici, director general la firma de consultanţă pentru analiza financiară a bugetelor spitalelor Hospital Consulting, explică faptul că unul dintre indicatorii care ar putea să ofere o imagine asupra calităţii serviciilor oferite ar fi cheltuielile cu medicamentele (altele în afara celor din programele de sănătate), care trebuie să fie 7%.

Un calcul ZF arată că în cazul spitalului din Ploieşti ponderea este de 9,4% (analiză pe baza datelor din 2009; nu este clar dacă aceste date includ sau nu medicamentele din programe). Un alt indicator ar trebui să fie ponderea materialelor sanitare, care ar trebui să se situeze la 5%. În cazul spitalului din Ploieşti este de 3,9% (potrivit calculelor ZF).

Un manager din mediul privat a sous după ce a analizat indicatorii realizaţi de spitalul de la Ploieşti că aceştia se încadrează în media celorlalte spitale judeţene mari şi că nu a văzut nimic ieşit din comun cu excepţia unor creşteri a cheltuielilor cu serviciile cu treţii an de an.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.12.2013

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9449
Diferență: 0,002
Ieri: 4.9448
Azi: 4.8088
Diferență: 1,5629
Ieri: 4.7348
Azi: 5.7845
Diferență: 0,7612
Ieri: 5.7408
Azi: 4.9770
Diferență: 0,8674
Ieri: 4.9342