ZF 24

Ce facem cu România când într-un secol care numără trei generaţii una nu se mai naşte, iar celelalte două se pregătesc de pensionare?

Ce facem cu România când într-un secol care numără trei generaţii una nu se mai naşte, iar celelalte două se pregătesc de pensionare?

Se nasc cu aproape 40% mai puţini copii decât în 1990

Autor: Adelina Mihai

08.02.2015, 10:30 4875

În 2013 s-au născut circa 198.000 de copii în România, cu 10% mai puţini faţă de anul 2008 şi cu 37% mai puţini în comparaţie cu anul 1990. Migraţia a peste 2,3 milioane de români în străinătate, dificultăţile financiare care determină familiile să amâne sau să renunţe la conce­perea unui copil, dar şi scăderea numărului de femei care se află la vârsta de a fi potenţiale mame sunt princi­palele cauze care au determinat scăderea natalităţii.

„Una dintre principalele cauze pentru scăderea natalităţii este, pe lângă cea legată de creşterea migraţiei şi a perioadei de criză, aceea că generaţiile de mame potenţiale, adică de femei  cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, se împuţinează. Generaţiile care s-au născut după 1989 au acum 25- 26  de ani, ceea ce înseamnă că numărul de mame potenţiale născute după 1990 este mult mai mic faţă de numărul celor născute în anul 1967, primul an al generaţiilor de decreţei“, a spus profesorul universitar Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Într-adevăr, dacă în anul 1967, primul an de aplicare a decretului dat de Nicolae Ceauşescu prin care se interziceau avorturile,  s-au născut aproape 528.000 de copii în România, în 1989 numărul de copii născuţi a fost de circa 370.000, cu o treime mai scăzut.

„Marea problemă a fost aceea că a coincis ieşirea numeroasă din zona de fertilitate maximă a decreţeilor – pentru că femeile din prima generaţie de decreţei au astăzi 48 de ani, iar naşterile sunt rare la această vârstă - cu intrarea în zona de fertilitate maximă a generaţiei născute în 1989, astfel că astăzi cei născuţi în 1989 au 25- 26 de ani“, a mai spus profesorul Preda. Iar aceste date sunt confirmate şi de statisticile din ultimii ani privind structura femeilor care fac parte din categoria poten­ţialelor mame în totalul populaţiei. Dacă, spre exemplu, în anul 2004 erau 3,3 milioane de femei cu vârsta cu­prinsă între 20 şi 40 de ani (care reprezentau 49,3% din totalul populaţiei din acea categorie de vârstă), în anul 2014 statisticile arătau că există doar 2,83 de milioane de femei între 20 şi 40 de ani (şi care aveau o pondere de 48,4% din totalul populaţiei din această categorie).

Irina M., 26 de ani, provine dintr-o familie cu patru copii născuţi în perioada 1982- 1988, dar nici ea şi nici fraţii săi nu au copii încă, deşi, statistic, se află la vârsta de „fertilitate maximă“.

„La 26 de ani, mama mea avea deja patru copii. Dorinţa de a face o facultate, dar şi lipsa unor venituri suficient de mari care să îmi permită să fac, de exemplu, un credit pentru o casă, mă determină să nu mă gândesc la întemeierea unei familii. Nici fraţii mei n-au astfel de preocupări, mai ales că în urmă cu  un an au reuşit să plece la muncă în străinătate şi sunt mult mai bine plătiţi“, a spus Irina.

Lipsa locurilor de muncă din economie îi determină pe tinerii care ar trebui să îşi întemeieze o familie să plece în străinătate, iar femeile amână din ce în ce mai mult naşterea primului copil, fenomene care amplifică scăderea populaţiei României. Dacă şi alte ţări se confruntă cu problema scăderii populaţiei şi încearcă măsuri de stimulare pentru creşterea natalităţii, România nu are încă un plan de ţară pentru evitarea depopulării ţării.

„Scăderea natalităţii, înregistrată după 1995, este sinonimă cu creşterea ponderii născuţilor de rang I, ceea ce dovedeşte că modelul preferat de familiile actuale este de «tip restrains» cu unu sau cel mult doi copii“, se arată într-o lucrare publicată de cercetătorii Institutului Naţional de Statistică privind evoluţia natalităţii şi fertilităţii în România.

În aceeaşi cercetare se mai arată că vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost, înainte de 1990, de 21- 22 ani, iar vârsta medie a mamelor la prima naştere în jurul valorii de 22,3 ani, ceea ce înseamnă că o nupţialitate precoce a fost favorabilă unei fertilităţi ridicate de peste 2 copii la o femeie.

În prezent, rata fertilităţii este în jurul valorii de 1,3 copii la o femeie, iar vârsta medie a mamei la naşterea primului copil este de 26,5 ani.

Statul cheltuie anual peste 50 de miliarde de lei pentru plata pensiilor a peste 5 milioane de pensionari, însă numărul mai mic de salariaţi – de 4,8 milioane – a făcut ca, de câţiva ani încoace, bugetul Casei de Pensii să fie pe deficit, ajungând la peste 12 miliarde de lei anual. Marea „provocare“ pentru ca economia să reziste va fi atunci când generaţiile numeroase de „decreţei“ vor ieşi la pensie, iar pensiile lor vor fi plătite de generaţii mult mai mici de angajaţi.

AFACERI DE LA ZERO