Premierul maghiar Viktor Orban a câştigat încrederea alegătorilor cu promisiunea că va face din Ungaria „un loc unde merită să trăieşti, să lucrezi şi să întemeiezi o familie“ şi după victoria zdrobitoare de duminică s-a declarat mândru că a primit „un nou mandat pentru a-şi continua munca“.
Un rol important în construirea Ungariei descrise de el îl are bunăstarea omului de rând, iar pentru aceasta guvernul Orban a redus cu 20% facturile la gaze şi electricitate. Premierul a promis că tăierile vor continua, iar în cele din urmă ungurii vor avea cea mai ieftină energie din Uniunea Europeană. Viitorul se arată atrăgător, dar ce preţ vor plăti ungurii pentru bunăstarea care li se promite? Unii analişti se tem că Rusia va juca un rol principal de durată în scenariul scris de Orban.
Guvernul condus de partidul lui Orban, Fidesz, a anunţat în februarie că va reduce preţurile la gaze cu 6,5% începând cu 1 aprilie, cu nicio săptămână înainte de alegerile parlamentare.
Unii analişti consideră că premierul îşi permite să ia astfel de măsuri pentru că Budapesta ar fi convenit cu Moscova ca preţul gazelor ruseşti vândute Ungariei să fie redus ca parte a acordului pentru construirea de către compania Rosatom, deţinută de statul rus, a două noi reactoare la singura centrală nucleară din Ungaria, Paks, potrivit EurActiv. Proiectul va fi finanţat în proporţie de 80% cu bani ruseşti.
Aleksei Miller, CEO-ul Gazprom, s-a întâlnit cu premierul Orban la mijlocul lunii decembrie în Budapesta cu doar câteva săptămâni înainte de anunţarea acordului privind centrala nucleară, spune Andras Deak, membru al Institutului Ungar pentru Relaţii Internaţionale, într-un articol publicat de institutul de cercetare The Heinrich Böll Foundation, afiliat Partidului Ecologist din Germania. Acesta subliniază că cea de-a treia rundă de tăieri ale preţurilor la gaze şi electricitate pentru consumatorii casnici a fost anunţată la o săptămână după vizita lui Orban la Moscova. Aceste coincidenţe îi fac pe unii observatori să bănuiască că între acordul de împrumut cu Rusia şi reducerea facturilor la gaze aplicată de guvernul maghiar există o legătură.
Guvernul de la Budapesta a negat că ieftinirea gazelor are de-a face cu acest acord, însă o înţelegere privind reducerea preţului gazelor cumpărate de la ruşi nu ar fi surprinzătoare, notează The Economist.
Rusia îşi foloseşte tehnologia nucleară ca „levier pentru a deschide uşi“
Acordul cu Rusia pentru extinderea centralei de la Paks a fost prezentat de guvernul Orban la superlativ, însă lucrurile nu stau chiar aşa. Unele contracte încheiate de Rosatom au termeni mai atrăgători, cum este cazul acordului pentru cele două reactoare de la Phuoc Dinh din Vietnam, care vor costa aproximativ 10,5 miliarde dolari (7,6 miliarde euro). De asemenea, Belarusul a primit finanţare din partea Rusiei la o dobândă de sub 4%, în timp ce Ungaria s-a împrumutat de la ruşi la o dobândă de 4-4,9%, explică Deak.
Guvernul maghiar susţine că noile reactoare le vor înlocui pe cele vechi, care folosesc tot tehnologie rusească, însă calendarul construcţiei celor două reactoare arată altceva, notează Deak. Potrivit programului, reactoarele vechi şi cele noi de la Paks vor funcţiona în paralel timp de cinci ani, între 2028 şi 2032, ceea ce presupune investiţii mari în pregătirea personalului suplimentar şi în capacităţile de transport. Mare parte dintre aceste capacităţi nu vor mai fi folosite după deconectarea graduală a reactoarelor vechi, între 2032 şi 2037. Singurul mod rezonabil din punct de vedere economic de a utiliza aceste capacităţi de transport şi lucrătorii calificaţi este construcţia a două noi reactoare, ceea ce înseamnă că Ungaria s-ar lega de Rusia printr-un acord nuclear similar în următorii 4-8 ani, concluzionează Deak.
„Ruşii privesc tehnologia nucleară ca pe un produs excelent de export“, a explicat Barbara Judge, fostă preşedintă a Autorităţii privind Energia Atomică din Marea Britanie, într-un interviu pentru CNBC.
„Rusia foloseşte secorul nuclear ca parte a strategiei de a deveni o putere economică geopolitică“, a subliniat ea. Acest lucru este posibil împrumutând bani ţărilor mai sărace.
„De obicei, ţările care au nevoie de energie nucleară nu dispun de bani pentru a o produce“, spune Judge. Rusia foloseşte banii împrumutaţi ţărilor pentru ca acestea să cumpere tehnologie nucleară „ca levier pentru a dechide uşi“, concluzionează aceasta. Sunt zvonuri care spun că guvernul Orban a vrut iniţial să împrumute de la Rusia 5 miliarde de dolari şi nu neapărat ca să construiască noi reactoare la Paks.
Budapesta şi-ar putea negocia direct contractele cu Gazprom
Unii analişti consideră că Ungaria, prin politica de renaţionalizare a jucătorilor din industria energiei, va putea negocia direct cu Rusia un nou acord pe termen lung privind importul de gaze, care va cuprinde preţuri mai mici.
Producătorul maghiar de electricitate MVM, deţinut de stat, a cumpărat în toamna anului trecut traderul maghiar de gaze naturale al grupului german E.ON, dând astfel posibilitatea guvernului de la Budapesta să negocieze direct contractele cu Gazprom.
Rusia vindea Ungariei în 2012 gaze la preţul de 390,8 dolari pe mia de metri cubi, potrivit Izvestia. Contractul curent prin care Ungaria cumpără de la Gazprom, compania care deţine monopolul exporturilor de gaze ruseşti, expiră în 2015.
Mixul energetic al Ungariei
Centrala de la Paks asigură 37-43% din producţia de electricitate a ţării.
Aproximativ 17% din producţia de energie electrică provine din arderea lignitului şi a turbei, iar 8% din resurse regenerabile.
Restul producţiei de energie este acoperit prin arderea gazelor naturale, importate în proporţie de 53% din Rusia, şi din importuri din UE şi Ucraina.
Chiar şi cu facturi mai mici la utilităţi şi scutiri de taxe unele familii din Ungaria se luptă cu sărăcia
De la câştigarea alegerilor în 2010, Fidesz, partidul premierului Viktor Orban, a condus ţara prin măsuri considerate neortodoxe. Deşi Ungaria a fost lovită dur de criza economică şi financiară din 2008, guvernul maghiar nu a aplicat măsuri de austeritate, ci, dimpotrivă, a redus preţul utilităţilor şi a aplicat scutiri de taxe, scrie Euronews, care prezintă cum se reflectă aceste politici în viaţa de zi cu zi a câtorva persoane.
Chiar dacă plătesc taxe mai mici şi facturi la energie reduse cu 30%, la sfârşitul lunii Johannei şi lui Gabor, părinţii a doi copii, nu le mai rămâne aproape nimic din salariul modest. Ipoteca pe 35 de ani este cea care le consumă cel mai mult din venituri. Ca mulţi alţii, cei doi au luat un credit ipotecar în franci elveţieni înainte de criză, când finanţarea în franci era ieftină. Lucrurile s-au schimbat între timp, iar ratele lor sunt acum duble. Johanna şi Gabor nu-şi mai permit haine noi şi nici ieşiri în oraş.
Maghiarii fără loc de muncă sunt obligaţi să presteze muncă în folosul comunităţii pentru a-şi putea prelungi ajutorul de şomaj, garantat doar până la trei luni. AFP/Mediafax Foto
„Rata lunară pentru creditul ipotecar este de 300 de euro, echivalent cu salariul minim, pe care i-am fi putut cheltui pe alte lucruri. Nu numai noi suntem afectaţi. Având în vedere că nici alţii nu mai cheltuiesc, cererea a scăzut, slăbind economia”, a spus Johanna. Statisticile europene arată că patru dintre cele şapte regiuni ale Ungariei sunt printre cele mai sărace 20 de regiuni din Europa.
Cel mai sărac este nordul. Un exemplu de aici este satul Alsógagy, cu o populaţie de 120 de locuitori, dintre care doar zece au un loc de muncă. Numai 15 dintre locuitori prestează muncă în folosul comunităţii pentru a-şi putea prelungi ajutorul de şomaj, garantat doar trei luni. Istvan este unul dintre ei. Venitul lui este de 170 de euro, insuficient pentru a-şi întreţine familia. Primarul din Alsógagy a explicat care sunt principalele probleme ale comunităţii: lipsa infrastructurii, a mijloacelor publice de transport şi a fabricilor.
Primele declaraţii ale lui Viktor Orban după aflarea rezultatului alegerilor de duminică:
„Este o victorie atât de zdrobitoare încât deocamdată nici nu-i realizăm însemnătatea”;
„Ungaria este din nou un loc unde merită să trăieşti, să munceşti şi să întemeiezi o familie. Am spus că nu există cale de întoarecere”;
„Maghiarii au confirmat că locul Ungariei este în Uniunea Europeană, însă doar cu un guvern naţional puternic”;
„O să fac tot posibilul ca Ungaria să devină un loc minunat”.
Politica externă a Budapestei: „Când Orban a devenit premier, steagul UE a fost înlocuit cu unul al Ungariei”
Guvernul premierului Viktor Orban nu se simte bine în Uniunea Europeană şi de aceea a dus ţara spre periferie, criticând Bruxelles-ul şi încercând să evite disciplina UE. Însă în acelaşi timp Budapesta acceptă banii Uniunii, explică pentru Euronews politica Ungariei faţă de UE Peter Balazs, fost ministru de externe al Ungariei.
„Premierii anteriori, care au luat mai în serios regulile UE, aveau un steag al Ungariei şi unul al UE la ferestrele birourilor lor din parlament. Când Viktor Orban a devenit premier, steagul UE a fost înlocuit cu încă unul unguresc”, a descris situaţia corespondenta Euronews la Budapesta Andrea Hajagos. Dacă UE nu se poate distanţa cu uşurinţă de Ungaria, devenită membru al spaţiului comunitar în 2014, SUA o pot face. Washingtonul şi-a arătat chiar dezaprobarea faţă de politicile Ungariei.
Astfel, pentru prima dată după căderea Cortinei de Fier din Europa, un premier maghiar nu a fost invitat la Casa Albă în timpul mandatului său. Acesta este Orban. Guvernul său a tăiat legăturile cu FMI rambursând înainte de termen un împrumut, promovând gestul ca pe o mare victorie deşi banii i-a folosit, iar suma rămasă de rambursat nu era mare. Orban a argumentat prin faptul că cerinţele FMI ştirbesc suveranitatea statului. Budapesta a preferat în schimb să-şi finanţeze viitorul cu bani de la China, Arabia Saudită şi Azerbaidjan. Partidul de guvernământ Fidesz a încercat să convingă aceste state să cumpere obligaţiuni ungureşti, dar investiţii mai substanţiale au anunţat doar azerii. Acordul de achiziţie de bonduri a urmat extrădării din Ungaria a unui criminal condamnat pentru că a ucis cu toporul. Ajuns în Azerbaidjan, acesta – un soldat venit în Ungaria printr-un program NATO – a fost eliberat. Soldatul ar fi retezat capul unui coleg armean în timp ce acesta dormea. Guvernul Fidesz înfăţişează o strategie de export pe care o descrie ca „deschidere către Est”, pornind de la ideea că „UE se confruntă cu probleme economice, iar Orientul Mijlociu şi Asia au potenţial de creştere serios”, spune secretarul de stat pentru afaceri externe Peter Szijjarto. András Deák, asociat al Institutul Ungar pentru Afaceri Externe, consideră că guvernul ungar nu are o strategie externă, planurilor acestuia reprezentând în mare parte o improvizaţie care depinde de împrejurări şi de interesele politice. Bogdan Cojocaru
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.04.2014
