Suma totală din fondurile structurale şi de coeziune aflată sub riscul dezangajării automate de fonduri UE a scăzut aşadar la 6,1 mld. euro la sfârşitul lui aprilie, faţă de 6,5 mld. euro la începutul anului, dar este extrem de puţin.
Dezangajarea automată înseamnă următorul lucru: fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi ani. Această regulă este cunoscută sub numele de regula „NĂ2“ - N fiind anul în care sunt alocate fondurile, la care se adaugă încă doi. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă se deduce automat din suma totală alocată şi se întoarce la bugetul total al UE – este pierdută definitiv de respectivul stat.
Este o situaţie grea pentru ţările care au dificultăţi în absorbţia fondurilor – iar România este pe ultimul loc între statele UE, cu o absorbţie (rambursări de la UE) de doar 13% (2,6 mld. euro) din totalul fondurilor de 19,6 mld. euro alocate între 2007 şi 2013. În 2013 plafonul total de dezangajare este de 11,5 mld. euro, iar România a „angajat“ până la 30 aprilie 2013 (declaraţii de cheltuire a banilor şi prefinanţări) doar 5,4 mld. euro, ceea ce înseamnă că din mai până în decembrie trebuie să „angajeze“ 6,1 mld. euro.
Cel mai dificil va fi pentru Programul Operaţional Sectorial Transporturi, care trebuie să cheltuiască în acest an 1,7 mld. euro. Programul este blocat (presuspendat), ca şi POS Creşterea Competitivităţii Economice, care în 2013 trebuie să cheltuiască 1 mld. euro din totalul de 2,5 mld. euro alocaţi programului. Pe POS T (4,5 mld. euro în total), România a transmis declaraţii de cheltuieli de doar 467 mil. euro (10,2%) şi a primit rambursări de doar 295 mil. euro (6,4%).
Ministerul Fondurilor Europene condus de Eugen Teodorovici a refuzat să transmită ZF aceste date, deşi ele sunt publice şi de interes public. Reprezentanţii ministerului au admis că aceste date sunt publice însă au spus că ele nu pot fi oferite ZF, care le-a obţinut din alte surse.
Ele ascund lucruri complicate pe care ministerul nu le spune în întregime. MFE publică lunar rata de absorbţie (rambursările de la UE în baza declaraţiilor de cheltuieli transmise) şi declaraţiile de cheltuieli transmise, dar ele nu oferă imaginea de ansamblu a situaţiei.
Iar aceasta este că în 4 luni din 2013, lucrurile au avansat extrem de încet, din procedura dezangajării fiind scoase doar 400 mil. euro, astfel că pericolul dezangajării plana la începutul lui mai asupra unor fonduri totale de 6,1 mld. euro.
Situaţia ar putea fi salvată parţial, dar nimic nu este sigur. La summitul UE din februarie şefii de state şi de guverne au decis ca în cazul României şi al Slovaciei perioada N+2 să fie extinsă la N+3, ceea ce ar „salva“ între 3,5 şi 4 mld. euro, pentru că România ar mai beneficia de un an. Dar Comisia Europeană ezită să adopte o astfel de măsură.
Marţi, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor a susţinut: „În ceea ce priveşte România şi Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le oferă posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două ţări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a-şi consolida eforturile de reformare şi de investiţie“.
Dar Bruxellesul se teme că şi alte ţări care au o rată redusă de absorbţie ar putea cere un tratament similar. Oricum, ceea ce decide Comisia urmează să fie aprobat de Consiliu şi de Parlamentul European, ceea ce costă timp. Măsura ar putea fi adoptată spre toamnă, dacă nu apar probleme suplimentare (alte ţări să dorească un tratament similar). O altă soluţie examinată la Bruxelles este că sumele aflate în pericolul dezangajării să fie reportate în exerciţiul financiar 2014-2020. Nimic nu este sigur nici aici.
În Conferinţa de presă de după summit-ul UE din 8 februarie când s-a decis extinderea NĂ2 la NĂ3 pentru România, preşedintele Traian Băsescu a susţinut că prin acest aranjament, România evită dezangajarea a 4 miliarde de euro fonduri structurale în exerciţiul financiar multianual 2007-2013.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
