ZF 24

Ce răspunde guvernatorul băncii centrale din Moldova la întrebarea: Ar putea Republica Moldova să preia ca monedă leul românesc?

Dorin Drăguţanu, guvernatorul băncii centrale din Republica Moldova. Foto Andreea Alexandru

Dorin Drăguţanu, guvernatorul băncii centrale din Republica Moldova. Foto Andreea Alexandru

Autor: Claudia Medrega

19.03.2014, 00:07 5876

Ipoteza ca Republica Moldova să preia leul românesc ar presupune un scenariu neaşteptat, care nu este posibil, suveranitatea politicii monetare asigurând o rezolvare mai uşoa­ră a problemelor economiei, consideră Dorin Drăgu­ţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Moldova.

„Avantajul de a avea propria monedă nu este doar mândrie sau simbol al suveranităţii, ci şi un simbol economic. Poţi gestiona mai uşor situaţiile de criză. Dacă economia are probleme structurale şi s-ar schimba moneda, problemele ar fi aceleaşi, doar moneda de denominare ar fi diferită. Moneda este doar un mijloc şi nu contribuie la rezolvarea unor probleme. Rezolvarea problemelor se face cel mai uşor atunci când ai suveranitatea politicii monetare. Prin cursul de schimb ai posibilitatea să ajuţi economia să se adapteze mai uşor“, a declarat Drăguţa­nu într-un interviu acordat ZF.

Guvernatorul băncii centrale din Republica Moldova a fost prezent la conferinţa internaţională organizată de Aspen Institute la Banca Naţională a României, pe tema finanţării economiilor din zona non-euro.

Moneda naţională a Republicii Moldova este leul moldovenesc. În ultimele 12 luni leul moldovenesc a scăzut cu 16% faţă de euro, cursul ajungând la 18,5 lei moldo­ve­neşti/euro. Cursul leului românesc în schimb a oscilat în jurul a 4,45 lei/euro.

În Europa există ţări care au adoptat alte monede, cum ar fi Muntenegru, care a trecut la euro deşi ţara nu este în zona euro. „Ei au găsit cea mai potrivită variantă pentru a lupta contra inflaţiei şi a stabiliza economia. Sunt cazuri foar­te puţine“, susţine şeful băncii centrale din Moldova.

Drăguţanu consideră că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană poate dura decenii, iar acest lucru nu garantează adoptarea imediată a euro.

Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda, Portugalia sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei la euro pentru ţările care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme profunde. Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia şi Ungaria, şi-au încetinit pregătirile pentru aderarea la zona euro.

„Sunt ţări din Uniunea Europeană care nu sunt foarte entuziasmate de propunerea de trecere la euro, de a abandona unul dintre marile avantaje de a avea propria monedă. Flotarea liberă ajută ţările să se adapteze mai uşor. O monedă străină folosită într-un stat poate reduce riscurile valutare (vezi avantajul apartanenţei la zona euro). Dar dacă ţara nu este într-o etapă suficient de dezvoltată din punct de vedere economic nu are sens. Este nevoie de mai mult timp pentru a pregăti economiile să treacă la euro.“

România va fi pregătită teoretic în vara acestui an să intre în anticamera zonei euro (ERM II) din punctul de vedere al criteriilor de la Maastricht, dar acestea nu mai sunt suficiente, fiind necesară şi recuperarea decalajelor legate de nivelul de trai. Cele mai importante probleme în calea adoptării euro sunt legate de criteriile de convergenţă reală, cum ar fi PIB-ul redus pe cap de locuitor. Analiştii apreciază că România ar putea să treacă la euro cel mai devreme în 2018, iar dar majoritatea văd mai probabil anul 2021, având în vedere stadiul reformelor structurale şi fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt.

Guvernatorul Drăguţanu a arătat că în Republica Moldova există un regim de flotare controlată a cursului de schimb. „Economia Republicii Moldova este mică, deschisă şi este nevoie de o flotare controlată a cursului de schimb. Nu promitem nici să intervenim, nici să nu intervenim. Nici nu spunem când intervenim. În momentul şi volumul necesar cumperi sau vinzi valută să ajuţi economia.“

Republica Moldova a introdus de patru ani oficial regimul de ţintire a inflaţiei,  ţinta fiind de 5% plus/minus un punct procentual, iar în ultimii doi ani a atins ţinta. România aplică din 2005 un astfel de regim.

În condiţiile în care inflaţia a scăzut de la două cifre la o singură cifră şi dobânzile au scăzut semnificativ. „În ultimii patru ani când toate preţurile au crescut singurul lucru care s-a ieftinit au fost banii. Dobânzile la credite şi depozite în lei au scăzut simţitor“. Dacă în 2009 dobânda medie la creditele în lei a fost de 23-24%, în ultimii ani s-a înjumătăţit, spre 12,3%. La depozite dobânzie au scăzut de la 26-28% la 5,8%.

În opinia guvernatorului Băncii Naţionale a Republicii Moldova îmbunătăţirea competiţiei pe piaţa bancară este foarte importantă. „Sistemul bancar din Republica Modova diferă puţin de cel din România sau alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Una dintre caracteristici este că avem doar patru sucursale ale grupurilor bancare europene, care reprezintă 25% din sistemul bancar“.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.03.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO