Ce spunea la ZF Live ministrul Muncii: România poate rămâne atelierul Europei, dar este posibil să devenim un hub tehnologic în care să inovăm

„Dacă credeţi că gu­ver­nul e fericit sau exul­tă că s-a apro­bat bu­ge­tul nu, nu suntem fe­riciţi, nu suntem bu­cu­­roşi de acest buget. Este un exerciţiu pe care cu onestitate inte­lec­tuală l-am făcut în nişte de­ter­minanţi daţi. (...) E un guvern care nu are legi­ti­mi­tate de ale­ge­re directă şi ce ar trebui, să se ia la luptă cu un Parlament - for ales - care a decis foar­te clar nişte lucruri, prin lege? Ar fi tre­­buit să dăm o ordonanţă de urgenţă pen­tru că ce? Pentru că avem suportul stră­zii? Gândiţi-vă puţin ce lovitură asupra statului de drept ar fi trebuit să dăm pentru a arăta că din punctul de vedere al calculelor nu dă“, a spus Dragoş Pâslaru la ZF Live.

Consilieri din epoca Năstase, specialişti în autocunoaştere, licenţiaţi la Litere şi secretare din Cobadin sunt oamenii statului în CA-urile din apărare şi industrie navală

Declaraţia survine în contextul în care guvernul Cioloş este acuzat că a preluat bugetul guvernului Ponta şi a susţinut atât măsurile de relaxare fiscală de la 1 ianuarie 2016 - reducerea TVA de la 24% la 20%, scăderea impozitului pe dividende de la 16% la 5%- cât şi ma­jorarea generalizată a salariilor din sec­torul public cu 10% şi celelalte mă­suri de creşteri salariale din sectorul public.

Deficitul bugetului consolidat va urca astfel la 2,95% din PIB, triplu faţă de 2015 (estimat la 1,2% din PIB) şi  în contrasens faţă de procesul de con­solidare fiscală pe care şi l-a asumat România faţă de Uniunea Europeană.  Acesta este cel mai mare deficit bugetar din 2010 încoace, iar orice derapaj minor la nivelul cheltuielilor sau al veniturilor poate arunca deficitul peste pragul de alarmă de peste 3% din PIB.

BNR a criticat dur în vară, la adoptarea Codului fiscal, scăderea TVA de la 24% la 19% şi ieşirea din parcursul de con­solidare fiscală, afirmând că un deficit de peste 2,5% din PIB aruncă România într-o zonă de mare risc macro­economic.

Codul a fost întors de către pre­şedintele Klaus Iohannis în Parla­ment şi a rămas TVA la 20%, iar alte măsuri de relaxare au fost amânate. Acum însă BNR nu a mai protestat la adresa adoptării unui deficit bugetar aproape de limita de avarie de 3% din PIB.

Dragoş Pâslaru afirmă că există „o rezervă“.

„Noi credem că veniturile la buget sunt subevaluate, nu putem merge pe tehnică bugetară să luăm efecte de runda a doua sau alte chestiuni în calcul când laşi 10 miliarde de lei în economie ca relaxare fiscală. Noi ne aşteptăm să avem şi îmbunătăţiri de colectare pe venituri şi pe partea de cheltuieli de raţionalizare. Orice leu în plus la buget va merge în investiţii sau în reducerea deficitului bugetar.“

Guvernul aşteaptă venituri la bugetul consolidat de  231 miliarde de lei, faţă de 227 miliarde de lei în 2015, în condiţiile în care încasările din TVA ar urma să scadă de la 57 mld. lei la 52 mld. lei. Guvernul se bazează pe venituri mai mari din CAS, de la 57 mld. lei la 62 mld. lei şi a luat în calcul o menţinere a veniturilor din impozitul pe salarii şi venit la 26 mld. lei  a celor din impozitul pe profit la 14 mld. lei.

Dacă nu „îi ies veniturile“, guvernul Cioloş va proceda, la fel ca şi guvernul Ponta, la diminuarea investiţiilor.

„Avem un mecanism intern de ajustare cu 10% pe partea de investiţii care să ne permită să rămânem la 2,95% din PIB şi vom încerca realinerea către MTO chiar în acest exerciţiu bugetar dacă va fi posibil“, a mai spus Dragoş Pâslaru.

Noul guvern nu va mai veni cu măsuri de relaxare fiscală. „Suntem pe partea de venituri la 31% din PIB, un nivel atât de scăzut încât orice fel de altă relaxare fiscală nu îşi are locul.“

Consilierul premierului afirmă că guvernul vrea un al doilea Snagov (toate partidele politice din România au convenit la Snagov aderarea României la UE şi NATO în 2000) în ceea ce priveşte consensul de politică economică.

„Vrem clarificarea unui numitor comun minim la nivelul societăţii ro­mâneşti, o sinteză a lucrurilor care sunt importante. Putem rămâne atelierul Europei, dar putem deveni un hub tehnologic în care să inovăm, să avem valoare adăugată în creştere, să avem mai multe filiere sau lanţuri valorice care să spună ceva“, a spus Dragoş Pâslaru. El a menţionat că guvernul are ca intenţie înfiinţarea unei instituţii de promovare a investiţiilor şi exporturilor companiilor private ro­mâneşti în străi­nătate. „Poţi să ai o politică na­ţională care să susţină un cap de pod în Silicon Valley. Guvernul se poate uita la Vector Watch (ceasul inteligent lansat de Andrei Pitiş şi Radu Geor­gescu  - n.red.) şi la ce ingrediente au fost fo­losite. Să vedem cum ne racordăm, ce meca­nisme sunt necesare pentru a ieşi din zona de outsourcing. Piaţa Americii de Sud este spre exemplu complet neexploatată şi puţini ştiu că există spre exemplu firme de software educaţional din Cluj care exportă acolo.“

El a mai menţionat că guvernul va transparentiza doar contractele de achiziţie semnate de acum încolo, pentru că cele anterioare au clauze de confidenţialitate, iar contractele de atribuire vor fi disponibile în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în următoarele două luni.

Dragoş Pâslaru a mai spus că instituirea unui mecanism de profe­sionalizare a administraţiei publice, construcţia unui climat de încredere între business şi administraţie şi clari­ficarea unui set minim de obiective economice prin consens „pentru gene­raţiile următoare“ sunt trei obiective majore pentru actualul guvern.

Proiecte propuse

♦ Un al doilea „Snagov“ pentru politica economică

♦ România să devină un hub tehnologic, „cap de pod“ pentru Silicon Valley

♦ O agenţie pentru investiţii şi exporturi ale  firmelor româneşti în străinătate

♦ Refacerea lanţurilor de valoare în agricultură

♦ Invitarea de „voluntari“ din businessul privat la conducerea companiilor de stat.