Guvernul român a „închis ochii“ la deschiderea oferită medicilor români de către celelalte state europene, astfel că migraţia medicilor pentru salarii de zece ori mai mari în Europa nu va putea fi oprită câtă vreme nu se va rezolva problema salarizării în sistemul medical, este de părere Gabriel M. Gurman, 75 de ani, profesor emerit al departamentului de Anestezie şi Terapie intensivă din cadrul Universităţii Ben-Gurion Nagev din Beer Şeva (Israel).
Numărul medicilor români care lucrează în străinătate este de peste 20.000 de persoane (în contextul în care în sistemul românesc sunt angajaţi 50.000 de medici), potrivit datelor Colegiului Medicilor.
La începutul acestei săptămâni, Colegiul Federal al Medicilor din Germania a arătat că circa 3.500 de medici români lucrează în Germania, fiind cel mai mare grup de medici străini din ţară. Cu toate acestea, numărul medicilor români care au plecat să muncească în 2013 în Germania a scăzut cu o treime faţă de 2012, până la 550 de persoane.
„Ştiu că o mulţime de pacienţi din România dau bani medicilor. Eu am spus încă de acum 15 ani, când scriam la «Viaţa medicală», că înţeleg perfect această lume. Când medicul român nu primeşte un salariu aşa cum trebuie, el trebuie să găsească o soluţie. Un medic român, ca orice alt medic din altă parte a lumii, are nevoile lui profesionale specifice: se duce la un congres, trebuie să îşi cumpere cărţi, să meargă la cursuri, lucruri care costă foarte mult. Din ce să le plătească, din 300 sau 600 sau 800 de euro pe lună salariu?“, spune profesorul Gurman, care a fost timp de cinci ani prodecan (echivalentul prorectorului din universităţile româneşti) la Universitatea din Beer Şeva. Născut la Iaşi şi absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (pe care a terminat-o în urmă cu 53 de ani), profesorul Gurman este unul dintre cei mai cunoscuţi medici anestezişti ai lumii. El a părăsit România acum 30 de ani, în perioada regimului comunist, însă din 1990 încoace vine în România, în medie, cam de 4-5 ori pe an.
„Situaţia (salarizării medicilor - n.red.) se poate rezolva foarte frumos. Se pot crea organizaţii profesionale locale care să se ocupe de eliberarea de chitanţe şi de plătirea de impozite. Ceea ce se numea în trecut «nedreaptă luare» de bani de la pacient să fie oficializată şi fiscalizată. Şi atunci rămâne şi medicul cu fruntea sus, dar şi statul câştigă din impozite“, a explicat profesorul Gurman.
El a precizat că un astfel de sistem este funcţional în Canada.
„Dacă vrei să îţi alegi medicul sau dacă vrei ca mediul să te cunoască înainte, te duci, te consultă, mergi la secretară, plăteşti, primeşti o chitanţă, secretara declară suma la Fisc, iar Fiscul impozitează şi se încheie circuitul. Dar pentru asta trebuie iniţiativă, trebuie ca cineva să aibă curaj să spună lucrurilor pe nume, nu să începi să arestezi medici“, a mai spus profesorul Gurman.
Salariile medicilor români, alături de cele ale profesorilor, sunt printre cele mai scăzute din economie, având în vedere că un medic rezident câştigă, la început de carieră, circa 900 – 1.000 de lei net pe lună. De altfel, la nivelul întregii economii, valoarea salariului mediu net în sănătate şi asistenţă socială a fost de 1.487 de lei net în luna aprilie a acestui an, mai scăzut cu aproape 15% faţă de valoarea salariului mediu net pe economie.
În opinia sa, pentru început, Guvernul trebuie să creeze altfel bugetul sănătăţii, în sensul că trebuie găsită modalitatea de organizare mai ales în ceea ce priveşte fondurile „particulare“.
Medicii români care migrează lucrează ca „sclavi“ bine plătiţi, nu pot avansa
„Un anestezist din Europa câştigă de zece ori mai bine decât în România. Cât timp guvernul român nu va găsi soluţia de a-l plăti pe medicul român ca în Occident, medicul român în general şi medicul anestezist, în special, va pleca. Un medic care lucrează astăzi în străinătate câştigă mult mai bine, dar viaţa lui nu e grozavă departe de familie sau, dacă îşi aduce familia, sunt probleme de adaptare. Nu vorbeşte limba lui, nu are posibilitate de avansare, lucrează ca sclav şi primeşte, ca sclav, o sumă foarte frumoasă, dar în niciun caz nu va creşte pe scara academică sau profesională“, a mai spus Gurman.
În prezent, peste 20.000 de medici români salvează vieţi în străinătate, după ce statul a investit în pregătirea lor circa 230 de milioane de euro, potrivit datelor furnizate de Colegiul Medicilor. În România lucrează circa 50.000 de medici, însă în continuare există deficit de personal, mai ales în domeniile foarte specializate.
Se poate vorbi de medicină românească la nivel internaţional
Deşi a întrerupt contactul cu România timp de 30 de ani, profesorul Gurman şi-a reluat vizitele în ţară imediat după căderea comunismului, în anul 1990. În ultimii ani, el a condus un proiect de parteneriat între trei universităţi de medicină din România (din Bucureşti, Iaşi şi Cluj) şi Universitatea din Beer Şeva. În cadrul acestui proiect, câte 40-50 de studenţi israelieni au venit să studieze medicina în România timp de cinci ani, iar în cel de-al şaselea an s-au întors în Israel pentru practică, dar examenul final a fost dat în România.
„Timp ce cinci ani, câte 40 - 50 de studenţi israelieni au venit în România. Studenţii de anul acesta par mai bine pregătiţi decât cei de acum 3 ani, deci se menţin sau cresc standardele. Încă se simte o evoluţie permanentă de la an la an, pentru că oamenii s-au eliberat, iar medicina românească are o tradiţie care a fost doar zdruncinată de regimul comunist şi nu a fost distrusă, iar influenţa comunităţii europene o influenţează pozitiv. Putem vorbi de medicină românească la nivel internaţional“, a mai spus profesorul Gurman.
Cine este Gabriel Gurman
Născut în 1939 la Iaşi şi absolvent al facultăţii de medicină din Bucureşti, Gabriel Gurman a fost medic anestezist şi profesor universitar în Beer Şeva, unde timp de cinci ani a fost prodecan (echivalentul prorectorului din universităţile româneşti). În perioada comunismului, timp de 30 de ani, a plecat din ţară, iar în prezent vine de 4- 5 ori pe an în România, fiind şi speaker la evenimente destinate sectorului medical. A scris cărţi şi lucrări ştiinţifice şi în limba română.
