ZF 24

Cea mai mare afacere pe care a făcut-o Patriciu a început pe 1 noiembrie 2000, prin semnătura lui Radu Sârbu, preşedintele de atunci al Fondului Proprietăţii de Stat (FPS)

Cea mai mare afacere pe care a făcut-o Patriciu a...
19.08.2014, 15:06 2442

Cea mai mare afacere pe care avut-o Dinu Patriciu a fost rafinăria Petromidia, privatizată de statul român în anul 2000.

Dinu Patriciu a murit la Londra

După ce privatizarea Petromidia a eşuat de trei ori, compania a ajuns până la urmă în mâinile liderului politic liberal, care, încet-încet, pornind de la achiziţia Rompetrol, în 1998, şi-a creat un nume în afacerile petroliere din România. Ambiţia sa era la momentul acela de a  de a domina piaţa produselor petroliere din Balcani.

Cele mai importante momente din viaţa lui Dinu Patriciu. Galerie FOTO

Pariul eşuat al lui DInu Patriciu

Patriciu a fost între primii cinci proprietari de birouri din Bucureşti, iar “perla” portofoliului a ridicat-o în Piaţa Romană

Opt ani mai târziu, în 2008, compania petroliera din Kazahstan KazMunaiGaz a achitat 1,6 miliarde de dolari pentru pachetul de 75% din actiunile Rompetrol pe care l-a cumparat in noiembrie 2007.

Dinu Patriciu detinea 75% din  grupul Rompetrol deci suma care i-a revenit a fost de 1,2 miliarde de dolari.

Patriciu a vandut companiei KazMunaiGaz pachetul de 25% pe care il mai detinea la Rompetrol Group, conform unui comunicat transmis BVB. Omul de afaceri nu a mentionat valoarea operatiunii.

Foto: Viorel Catarama si Dinu Patriciu in 2002, colegi in PNL

În iunie 2009, Patriciu a vandut companiei KazMunaiGaz pachetul de 25% pe care il mai detinea la Rompetrol Group, conform unui comunicat transmis BVB. Omul de afaceri nu a mentionat valoarea operatiunii.

La inceputul lunii, ZF anunta ca, potrivit unor surse din piata, Patriciu discuta intens cu kazahii de la KazMunaiGaz, un anunt privind vanzarea participatiei catre KMG urmand a fi facut la sfarsitul lunii iunie sau la inceputul lunii iulie.

Textul ştirii publicate în anul 2000:

Patriciu vrea să facă din Petromidia rafinăria Balcanilor

Rompetrol Group BV Rotter dam a cumpărat ieri de la Fondul Proprietăţii de Stat 69,9% din acţiunile Petromidia, contra a 50 de milioane $, angajându-se la investiţii în instalaţii tehnologice şi repornirea sectorului petrochimic de 225 milioane de dolari, în cinci ani şi la pre luarea datoriilor de 240 milioane de dolari. „Vrem ca 90% din producţia Petro midia să o exportăm, iar zona ţintă sunt Balcanii. Cred că această zonă este de mare potenţial pentru Petromidia“, a spus Dinu Patriciu, preşedintele Consiliului de adminis traţie al Rompetrol Group BV Rotterdam. această companie, în fiin ţată acum şapte luni în olanda, deţine pachetele majoritare de ac ţiuni la firmele din domeniul pre lucrării petrolului controlate de Dinu Patriciu în România: Rompetrol, cu 84%, rafinăria Vega, cu 78%, Petros Ploieşti, cu 70%, Palplast, cu 84%.

Exporturile grupului au depăşit suma de 70 miliarde lei în 1999, ci fra de afaceri a rafinăriei Vega în registrată anul trecut fiind de peste 700 miliarde lei. Rompetrol Group BV Rotterdam este deţinută, în proporţie de 15%, de Romania mol dova Direct Fund, un fond de ven turecapital, şi, în proporţii de câte 40%, de Danama Foundation şi Tu dori Foundation, despre care Dinu Patriciu spune că sunt nişte „trust fund-uri“, adică fonduri de in vestiţii, înregistrate în Elveţia.

Restul de acţiuni aparţin persoanelor fi zice. La rândul său, Romania moldova Di rect Fund are ca acţionari com pania archer Daniels midland, cu 50%, o divizie a Băncii mondiale, international Finance Corporation, cu 20%, o agenţie de investiţii a Gu vernului german, DEG, cu 20%, şi un alt fond de investiţii, inter na tional Equity Partners, cu 10%. Patriciu afir mă că nu deţine nici o acţiune în această încrengătură de societăţi. El este însă preşedinte al Consiliului de administraţie la Rompetrol Group BV Rotterdam ca şi al tuturor celorlalte companii de ţinute de această com panie în România. Plata acţiunilor Petromidia se va face în trei rate, din care prima, de 17 milioane de dolari, trebuie achitată în ma ximum 90 de zile.

Cele lalte două rate vor fi plătite în ur mătorii doi ani. „Pentru prima dată în istoria FPS, un contract de privatizare include clauze rezolutorii la finele fiecărui an, timp de cinci ani, în cazul în care prevederile contractuale nu sunt respectate“, a spus preşedintele FPS, Radu Sârbu. Conform contractului, Rompetrol nu poate efectua concedieri co lective pentru o perioadă de cinci ani de zile. Petromidia are în acest moment peste 3.500 de angajaţi, dar, susţine Dinu Patriciu, în even tualitatea repornirii sectorului petrochimic, vor mai trebui angajaţi alţi oameni. FPS a mai cerut Rompetrol să asigure un prag rentabil de func ţi onare a rafinăriei, prin apro vi zionarea cu 2,75 milioane tone de ţiţei pe an, ceea ce ar însemna realizarea unei cifre de afaceri de 600 de milioane de dolari anual.

Conform lui Dinu Patriciu, au fost deja semnate o serie de pre con tracte cu diverşi furnizori pentru aprovi zionarea rafinăriei, din luna noiembrie, cu 250.000 de tone de ţiţei lunar. „Sperăm ca peste un an şi jumă tate să procesăm 300-320.000 de tone lunar, urmând ca, într-o perioadă de trei ani, să aducem la Petromidia minimum 400.000 de tone de ţiţei pe lună“, a precizat Dinu Patriciu.

Ţiţeiul procesat la Petromidia va proveni din marea Caspică, precum şi din irak, de unde, până acum, Rompetrol a achiziţionat, sub memo randumul onU, peste 9 mil ioane de barili. Patriciu a anunţat ieri că firma sa a renunţat la managementul Con pet, reţeaua de conducte petroliere din România. Petromidia a fost înfiinţată în anul 1975, fiind cea mai modernă rafinărie din România, şi are o capacitate de rafinare de 5 milioane tone anual. Ultimul contract eşuat a fost cu grupul turc akmaya pentru suma de 725 milioane dolari. Suspendarea facilităţilor la taxe vamale şi TVa valabile la data semnă rii contractului, prin legea bugetului, a dus la rezilierea contractului şi executarea scrisorii de garanţie de către FPS, de 7 milioane de dolari.

Ştire publicată joi, 2 noiembrie 2000.

 
 

 

 
GERARD BAKER la Gala ZF 2024 (Editor global, The Wall Street Journal)