ZF 24

Cea mai mare bancă germană s-a hotărât să se extindă în România. Deutsche Bank închiriază birouri în Bucureşti pentru un centru de servicii cu 1.000 de angajaţi

Cea mai mare bancă germană s-a hotărât să se extindă în România. Deutsche Bank închiriază birouri în Bucureşti pentru un centru de servicii cu 1.000 de angajaţi

Autor: Cristi Moga, Razvan Voican

26.07.2013, 00:09 23021

Gigantul bancar Deutsche Bank, fost pretendent la privatizarea BCR în 2005, este de mai multe luni în căutarea unui sediu de birouri în Bucureşti în vederea deschiderii unui centru de servicii de suport şi procesare pentru diferite subsidiare ale grupului cu anvergură globală, perfectarea unei tranzacţii fiind aşteptată în perioada imediat următoare, potrivit unor informaţii de pe piaţa imobiliară, bancară şi de HR.

Chiar dacă nu este vorba – cel puţin deocamdată - despre extinderea ofertei de servicii bancare a Deutsche Bank pentru piaţa locală, proiectul de outsourcing al puternicei bănci germane reprezintă un adevărat eveniment şi marchează transformarea Româ­niei într-un hub de back office, servicii de call-center şi procesare de carduri pentru mari grupuri bancare europene.

Deutsche Bank, a cărei divizie de investment banking este unul dintre managerii preferaţi ai Ministerului Finanţelor la emisiunile de obliga­ţiuni realizate pe pieţele externe, a tatonat înainte de criză mai multe variante de dezvoltare a prezenţei locale, însă planurile au devenit tot mai greu de susţinut în faţa acţionarilor pe fondul deteriorării dramatice a mediului financiar-bancar internaţional. Aşa că germanii au rămas şi în prezent la nivelul unui birou de reprezentare la Bucureşti, situat într-o clădire de pe strada Andrei Mureşanu, în apropierea Pieţei Dorobanţi, deşi băncile germane au fost curta­te cu fiecare ocazie de autorităţile române să facă mai mult business în România, dar fără succes până acum.

Anul acesta Deutsche Bank s-a hotărât să facă totuşi un pas mare venind pe piaţa de birouri a Bucureştiului cu două cereri: una pentru un sediu central nou, cu o suprafaţă de aproximativ 500 de metri pătraţi, şi o alta pentru un spaţiu de 5.000 - 6.000 de metri pătraţi, cu posibilitate de extindere într-un al doilea pas la 10.000 de metri pătraţi.

În prima fază proiectul ar presupune un efectiv de până la 600 de oameni, germanii contacând în acest sens firme de recrutare. Mai întâi la nivelul noului centru ar urma să fie dezvoltate capabilităţi informatice, pentru ca apoi să fie transferată asigurarea unor facilităţi mai complexe de back office pentru grupul german.

Potrivit informaţiilor din piaţa imo­biliară, printre proiectele analizate de reprezentanţii Deutsche Bank se nu­mă­ră turnurile City Gate din Piaţa Presei şi parcul de afaceri West Gate din Militari, dar mai multe surse afirmă că germanii s-au oprit în cele din urmă asupra proiectului UpGround din Pipera, dezvoltat de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas şi vândut în 2008-2009 către RREEF, o divizie de administrare a activelor imobiliare controlată chiar de Deutsche Bank.

UpGround cuprinde două clădiri de birouri – BOB şi BOC Tower, iar Deutsche Bank ar urma să preia un spaţiu în BOB, de unde recent au plecat austriecii de la Raiffeisen pentru a ocupa sediul nou din Sky Tower şi clădirea Floreasca Office.

„Doisprezece chiriaşi ocupă spaţii în clădirea BOB şi un altul (o instituţie financiară internaţională) a agreat să închirieze aproximativ 10.000 de metri pătraţi de birouri în două tranşe (în iunie 2013 şi iunie 2014)“, se arată în prospectul de listare pe bursa AIM de la Londra a companiei Globalworth, fondată de Papalekas, care a rămas acţionar minoritar în acest proiect.

Potrivit informaţiilor ZF, instituţia financiară menţionată ar fi chiar Deutsche Bank, dar Papalekas şi reprezentanţii locali ai băncii germane nu au comentat informaţiile până la închiderea ediţiei.

„Aceasta este cea mai discretă cercetare a pieţei la care am asistat“, spune managerul uneia dintre companiile imo­biliare cu un important portofoliu de birouri în administrare. „Au venit în piaţă cu o cerere de 5.000 - 6.000 de metri pătraţi şi au analizat foarte multe variante“, a mai declarat managerul.

Deutsche Bank căuta ca spaţiul pentru acest centru de servicii să fie situat într-o clădire de mari dimensiuni sau într-un parc de afaceri cu mai multe clădiri, pentru a se putea extinde ulterior. Chiriile în BOB Tower sunt de circa 12-14 euro/mp lunar, iar costurile cu birourile din Bucureşti sunt în prezent printre cele mai mici comparativ cu restul capitalelor europene.

Proiectul UpGround din Pipera este format din două blocuri cu 600 de locuinţe şi două clădiri de birouri, BOB şi BOC Tower, cu o suprafaţă închiriabilă cumulată de peste 80.000 de metri pătraţi, care au printre chiriaşi companii precum Banca Românească, Intel, HP, Nestlé, ENI sau Medicover.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, firma BOB Development, în portofoliul căreia se află clădirea BOB Tower, este deţinută de firmele Oystermouth Holding Limited (78%) şi Dunvant Holding (22%), ambele înregistrate în Cipru. În raportul anual al Deutsche Bank pe 2012 scrie că Oyster­mouth Holding este o subsidiară a grupului german. Datele de la Ministerul Finanţelor arată că firma a realizat o cifră de afaceri de 5 mil. euro în 2012.

Cât priveşte şansele de „upgradare“ a prezenţei Deutsche Bank în România ca furnizor local de servicii bancare, surse din industrie afirmă că odată stabilită ancora centrului de outsourcing, nu ar mai fi nevoie decât de realizarea câtorva dealuri marcante pe piaţa finanţărilor corporate pentru ca managementul de la Frankfurt să decidă transformarea biroului de reprezentare în sucursală.

Din toamna anului trecut, conducerea biroului Deutsche din Bucureşti a fost preluată de Mihai Ionescu, reprezentant al generaţiei tinere de bancheri care şi-au consolidat cariera lucrând în City-ul londonez. Din 2005 până în 2012 el a deţinut diferite poziţii în divizia din Londra a Credit Suisse, revenind în ţară odată cu oferta primită de la Deutsche Bank şi având ambiţia de a sprijini dezvoltarea afacerilor locale ale germanilor. Anterior, omul Deutsche Bank la Bucureşti fusese Radu Zaciu, fondatorul reprezentanţei locale, el hotărând să se retragă anul trecut.

 

România, hub de servicii pentru mari grupuri bancare europene

Proiectul de outsourcing al Deuts­che Bank vine să confirme poziţionarea României ca un centru preferat de mari bănci europene pentru transferul unor servicii de suport, de la zona financiar-contabilă şi de HR la facilităţi de back office, middle office, IT call center şi procesare.

În prezent, cea mai mare companie locală de outsourcing bancar aparţine italienilor de la UniCredit: UniCredit Business Integrated Solutions (UBIS) a preluat la începutul anului trecut activităţile UniCredit Business Partner, înfiinţată încă din 2004 şi care se dezvoltase deja ca furnizor de servicii de back office pentru UniCredit Ţiriac Bank şi alte entităţi din grup. UBIS a ajuns la circa 1.100 de oameni.

Şi francezii de la Société Générale sunt în plin proces de dezvoltare a proiectului Société Générale European Business Services (SG E

Într-o primă fază, noul centru va asigura servicii pe zonele care ţin de financiar, contabilitate şi HR, însă gama de activităţi urmează să se extindă progresiv, fiind stabilită o strategie de creştere rapidă. Deja SG EBS are peste 130 de angajaţi.

Surse bancare afirmă că România este preferată pentru dezvoltarea de astfel de centre de outsourcing bancar datorită resurselor de personal calificat şi a abilităţilor în domeniul limbilor străine. De asemenea, nivelul încă redus al salariilor în comparaţie cu media europeană constituite un stimul pentru grupurile străine. În prezent, salariul mediu net pe bancă în România este de circa 3.500 – 4.000 de lei, mediile fiind uneori deformate de salariile mari ale conducătorilor.

Proiecte precum cele dezvotate de UniCredit, SocGen şi Deutsche Bank pot reprezenta o supapă importantă pentru piaţa de resurse umane din sectorul bancar, în condiţiile în care peste 11.000 de posturi au fost eliminate în ultimii ani pe fondul crizei.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.07.2013

AFACERI DE LA ZERO