ZF 24

Cearşafuri, feţe de masă sau impozit forfetar?

Cearşafuri, feţe de masă sau impozit forfetar?

Autor: Ioana Petrescu

15.09.2013, 19:17 3019

Sunt în permanenţă în căutare de poveşti şi de exemple bune de spus în clasă, mai ales când predau evaziunea fiscală. Am găsit două exemple practice de estimare a evaziunii care au devenit preferatele studenţiilor mei.  Primul se referă la aproximarea evaziunii în hoteluri. Se poate estima evaziunea în industria hotelieră prin numărarea cearşafurilor care sunt trimise la curăţat. Din numărul de cearşafuri se poate estima numărul de nopţi petrecute în hotel de fiecare client şi cât s-a câştigat în medie în acea lună. A doua metodă este similară, dar de estimare a evaziunii din restaurante. Se numără câte feţe de masă au fost trimise la curăţătorie şi se estimează numărul de clienţi serviţi şi veniturile încasate.

Dacă sunteţi ca studenţii mei, veţi observa imediat că astfel de estimări sunt imprecise şi pot duce la concluzii eronate întrucât nu toate hotelurile şi restaurantele trimit cearşafurile şi feţele de masă la o curăţătorie, ci le spală în hotel sau în restaurant,  deci este greu de verificat dintr-o sursă separată câte au fost spălate. Nu toate cearşafurile sunt spălate în fiecare noapte (multe hoteluri au devenit mai ecologice şi le spală doar la cerinţa clientului pe timpul unei singure şederi) şi, din păcate, nu toate restaurantele spală feţele de masă după fiecare client (asta are mai puţin de a face cu ecologia şi mai mult cu lipsa de igienă).

Estimarea evaziunii în sectorul hotelier, de restaurante şi de alte servicii ca saloane de înfrumuseţare sau spălătorii auto este greu de realizat şi, din păcate, evaziunea în aceste domenii este foarte mare. Dintr-un studiu „The Shadow Economy in Europe, 2013“ de Friedrich Schneider de la Universitatea din Linz, în colaborare cu Visa Europe, reiese că evaziunea în Europa în sectorul hotelier şi de restaurante este de 37 miliarde de euro şi în sectorul de alte servicii este de 475 miliarde de euro.  În aceste condiţii ce se poate face?

Un impozit forfetar care să impună o sumă fixă pe toate firmele dintr-un domeniu ar putea fi o soluţie. În primul rând, poate ajuta la combaterea evaziunii fiscale.  Orice taxă mai simplă ajută la reducerea evaziunii, după cum reiese şi din studiul „Tax simplification and tax compliance: An economic perspective“ de Wojciech Kopczuk de la universitatea Columbia. În cazul impozitului forfetar, lucrurile sunt foarte simple. Impozitul depinde de anumiţi indicatori din domeniul de activitate şi nu de profit, deci firmele nu sunt tentate să mintă.

În al doilea rând, colectarea impozitului forfetar este mai simplă şi mai puţin costisitoare. Orice măsură de reducere a costurilor de colectare este bine-venită în România. Conform datelor statistice OCDE referitoare la administraţia fiscală, în 2011, România a avut un cost administrativ relativ la veniturile încasate nete de 0,87, mult mai mare decât în ţări dezvoltate ca SUA care au un cost de numai 0,62. Conform aceleiaşi surse, în 2011, existau 22.985 angajaţi care lucrau în administraţia fiscală română, dintre care 4.464 lucrau numai în zona de verificări. Un impozit forfetar poate contribui la o scădere a costului administrativ şi la o folosire mai eficientă a personalului ANAF în alte zone decât în verificări.

De asemenea, un astfel de impozit avantajează firmele prin reducerea costurilor de contabilitate.  Aceste costuri sunt mari pentru orice firmă, dar sunt foarte apăsătoare pentru firmele mici. Conform raportului „Paying Taxes 2013“, realizat de PWC, o firmă de consultanţă, în România contribuabilii petrec în medie 216 ore pentru a pregăti şi a plăti impozitele. Un impozit forfetar reduce drastic timpul alocat pregătirii impozitelor şi costurile de contabilitate.

Deci, trimitem agenţii ANAF după cearşafuri şi feţe de masă sau simplificăm impozitul, reducem evaziunea, reducem costurile administrative şi costurile firmelor? Răspunsul, zic eu, e simplu. 

Ioana Petrescu este consilier de stat al primului-ministru, cercetător afiliat la American Enterprise Institute şi cadru universitar la Universitatea Maryland, SUA
 

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.09.2013

AFACERI DE LA ZERO