ZF 24

Ceea ce nimeni nu a luat în considerare: vineri, ora 10, cu două zile înainte de turul doi, va apărea indicatorul economic care va oferi ”glonţul final” pentru unul dintre candidaţii la Cotroceni

Ceea ce nimeni nu a luat în considerare: vineri, ora 10, cu două zile înainte de turul doi, va apărea indicatorul economic care va oferi ”glonţul final” pentru unul dintre candidaţii la Cotroceni

Autor: Cristian Hostiuc

26.10.2014, 17:12 24923

Când liderii USL de la începutul anului – Ponta, Antonescu şi Dragnea – au stabilit data alegerilor prezidenţiale – 2 noiembrie turul întâi şi 16 noiembrie turul doi, nu au luat în considerare şi zilele când Institutul Naţional de Statistică anunţă  cum merge economia. Principala lor grijă era să nu se intre în iarnă, să îl dea jos pe Băsescu mai repede şi mai puţin erau interesaţi de ce se întâmplă în economie. Din acest motiv toţi guvernanţii, la care putem să îi punem şi pe cei din opoziţie, nu sunt atenţi la datele statistice, pentru că nu jonglează cu ele şi nu îi interesează ce se întâmplă şi cum merge economia.

Vineri, pe 14 noiembrie, la ora 10, Institutul Naţional de Statistică trebuie să anunţe datele semnal pentru evoluţia economiei din trimestrul trei 2014 şi evoluţia, comparativ cu trimestrul doi şi trimestrul trei 2013. Dacă pe T3 va fi pe minus, acest lucru va confirma faptul că economia este în recesiune şi pierde sânge în continuare. Dacă T3 va ieşi pe plus, va fi o rupere de ritm faţă de T1 şi T2, care au ieşit pe minus, în T1 am avut un minus de 0,2% faţă de T4, iar în T2 am avut un minus de 0,9% faţă de T1. Dacă T3 va fi pe minus, va da muniţie celui care se va confrunta (Klaus Iohannis, al doilea în sondaje) cu premierul Ponta (primul în sondaje). Dacă T3 va fi pe plus, va da muniţie premierului Ponta pentru a-şi lăuda activitatea de la guvern.

Sursă: INS

Oricum, cred că Klaus Iohannis nici nu ştie care sunt datele când se anunţă rezultatele macroeconomice.

Pentru cei care sunt interesaţi, pe 4 noiembrie, la două zile după primul tur al alegerilor prezidenţiale, BNR are o nouă şedinţă de politică monetară unde, cel mai probabil, ar putea să taie din nou rata dobânzii de la 3% la 2,75% sau chiar 2,5%, pentru a fi o mare surpriză, în încercarea de a susţine măcar prin propria politică o relansare a creditării, care nu mai vine şi care încetineşte economia. 

Ce ştim în acest moment privind evoluţia din T3 este că lunile iulie şi august au fost destul de proaste, cu o încetinire  vizibilă a activităţii economice, atât în industrie, exporturi şi consum, ca să nu mai vorbim de continuarea dezastrului din construcţii. Agricultura a mers bine, dar din păcate preţurile sunt în scădere faţă de anul trecut cu 20%. 

Din cauza recesiunii Europei din trimestrul al doilea, în special din Germania, principala piaţă de export a României, exporturile au frânat brusc în august, înregistrând cel mai mic avans din ultimul an, de numai 0,9%. Producţia industrială, care susţine o treime din economia românească, a stagnat în august, ritmul de creştere încetinind vizibil. 

Consumul, care a adus în ultimul an o creştere destul de susţinută pentru economia românească, îşi reduce vizibil din viteză, ritmul de creştere din august fiind de două ori mai mic decât în iulie şi de trei ori mai mult decât în iunie. (Lipsa investiţiilor loveşte în plin economia în trimestrul doi. Recesiunea bate din nou la uşă)

Construcţiile rămân în continuare veriga slabă a economiei şi a guvernului, în ciuda faptului că au cel mai mare potenţial de creştere şi de multiplicare în economie, din punctul de vedere al forţei de muncă şi al comenzilor interne. În august declinul din construcţii a fost de 15% faţă de august 2013. Dan Şova a fost un ministru al marilor proiecte şi al transporturilor catastrofal, reuşind să îngroape sectorul public de infrastructură, dacă nu chiar şi propriul guvern. De asemenea, ministrul fondurilor europene a trăit din trecut. (Autorul trimiterii economiei în recesiune este Dan Şova, care are pe conştiinţă cel puţin 20.000 de joburi. În cea mai bună perioadă de finanţare, România ratează cele mai multe proiecte)

Finalul anului trecut a adus economiei un ritm de creştere de 5,1%, un procent extraordinar pentru guvernul Ponta şi părea că maşina economiei mergea singură cu 130 km pe oră. Guvernul Ponta şi miniştrii săi credau că obţinerea acestui ritm li se datorează şi că nu mai au nimic de făcut decât să culeagă laurii victoriei. Pe acest fond au introdus euroacciza şi taxa pe stâlp, care au stresat economia mai mult decât au crezut ei. Au urmat două trimestre pe minus, T1 şi T2, iar ritmul de creştere al economiei s-a înjumătăţit de la 5,1% la 2,4%. Întrebarea este ce s-a întâmplat în T3, la cât a încetinit ritmul de creştere? Economiştii cred că deşi luna septembrie a fost ceva mai bună, ritmul de creştere economică a scăzut sub 2%, chiar sub ţinta guvernului. (Motoarele exporturilor şi consumului au frânat, iar construcţiile continuă declinul)

Guvernul, PSD şi premierul Ponta ar fi putut să intre în alegeri cu o economie în creştere, nu în scădere, dacă s-ar fi îngrijit de construcţii şi de investiţii, nu de strângerea bugetului.

Paradoxal, creşterea economică a încetinit vizibil în ciuda faptului că dobânzile, adică costul finanţării, atât pentru stat, companii şi populaţie, este la cel mai redus nivel ever. Aceasta este drama actuală a economiei româneşti, bani sunt, dobânzile sunt reduse, dar cererea de credite şi consumul intern sunt la pământ. Scutirea pe profitul reinvestit şi scăderea contribuţiilor la angajatori cu 5% vin prea târziu pentru a opri scăderea de viteză a economiei.

De asemenea, electorata, măsura promovată de Liviu Voinea, fostul ministru al bugetului şi de două săptămâni viceguvernator al BNR, a eşuat în a susţine creşterea consumului şi relansarea creditării de către un sistem bancar care pierde sânge acum, pentru că nu şi-a rezolvat situaţia creditelor neperformante la timp. În februarie Liviu Voinea spera ca 600.000 de oameni să intre în programul electorata, iar statul să încaseze trei miliarde de lei. Din păcate electorata a fost un eşec, iar susţinerea consumului nu a beneficiat de o altă măsură. (Schema „rata la jumătate“ prinde contur. Ministrul Liviu Voinea speră ca 600.000 de oameni să intre în program, iar statul să încaseze 3 miliarde de lei)

Pentru că nu îi interesează ce se întâmplă în economie, atât pe cei de la putere, cât şi pe cei din opoziţie, nimeni nu dă atenţie datelor când se publică rezultatele economice – exporturi, importuri, cifra de afaceri cu amănuntul, producţia industrială, lucrările de construcţie etc. Din acest motiv nimeni nu s-a uitat pe calendarul statistic al României, care este publicat cu multe luni înainte. Din acest motiv nimeni nu a luat în considerare ziua de 14 noiembrie, atunci când se anunţă ce a făcut economia în T3. Pe 14 noiembrie 2014, la ora 10, vom vedea cine încarcă ”ultimul glonţ” şi cine îl primeşte. 

AFACERI DE LA ZERO