ZF 24

Cel mai dureros ghimpe din coasta unei economii răstignite. Cum poate industria, care face un sfert din economia românească, să îşi revină în 2020-2021? Florin Pogonaru, AOAR: Dependenţa de industriile europene este un dezavantaj pentru România. A venit timpul să discutăm de susţinerea industriilor unde putem avea avantaj competitiv

Cel mai dureros ghimpe din coasta unei economii răstignite. Cum poate industria, care face un sfert din economia românească, să îşi revină în 2020-2021? Florin Pogonaru, AOAR: Dependenţa de industriile europene este un dezavantaj pentru România. A venit timpul să discutăm de susţinerea industriilor unde putem avea avantaj competitiv

Autor: Răzvan Botea

23.05.2020, 14:00 945

Producţia industrială din România a scăzut cu 12,4% în martie 2020, una dintre cele mai mari scăderi din UE.

Industria românească a scăzut cu 12,4% în martie 2020, a patra cea mai mare cădere din Uniunea Europeană şi cea mai grea lună pentru industrie de când aceasta a intrat pe un trend descendent. Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oame­nilor de Afaceri Români (AOAR), spune că declinul vine mai ales din industria auto, iar faptul că industria românească este dependentă de economiile europene reprezintă un deza­vantaj.

„Este o problemă a României această orien­tare monoindustrială. Industria româ­nească este subfurnizor pentru pieţele mari europene. Industria românească îşi va reveni în măsura în care pieţele europene, în primul rând Germania, îşi vor reveni. Tot jocul este despre cerere. Se menţine sau creşte compania pe domeniul căreia există cerere. Dacă va exista cerere pentru exporturile româneşti, industria îşi va reveni”, a comentat Florin Pogonaru pentru ZF.

El spune că situaţia relevată de cifre arată că este momentul ca atenţia să se îndrepte către industrii în care România poate avea un avantaj competitiv şi dă exemplul bioplasticului, unde concurenţa din UE nu este atât de mare.

„Este timpul să dăm atenţie biochimiei româneşti, toate chestiunile acestea legate de investiţii în domeniul bioplasticului. Aici avem şanse pentru că nu prea avem concurenţi, nimeni nu a făcut mare lucru în domeniu. Sunt şi alte industrii unde concurenţa este formată şi aici este mai greu.”

Industria europeană a scăzut în medie  cu 10,4% în luna martie a acestui an. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Italia (-28,4%), Slovacia (-20,3%), Franţa (-16,4%) şi România (-12,4%). Producţia industrială a Germaniei a scăzut cu 11,2%.

„Văzând aceste cifre, prima tentaţie este să spun că industria este una dintre cauze. Datele respective, cu scăderile din Slovacia, România, Germania, arată că aceste căderi din industrie sunt cauzate în cea mai mare parte de căderile din industria europenă automotive”, a mai spus Florin Pogonaru.

Industria românească înseamnă circa 23% din PIB-ul României, o pondere mai mare decât a altor ţări din Uniunea Europeană, care au mizat pe servicii. De asemenea, din totalul de exporturi de bunuri, produsele industriale reprezintă aproape trei sferturi. Principalii parteneri comerciali ai României – Germania, Italia, Franţa – conduc plutonul scăderilor din industria europeană.

„Este de dorit să avem o structură industrială mai echilibrată, să nu fim cumva monoindustrie. Este de dorit să avem în vedere şi agricultura, unde avem avantaje competitive şi să avem o politică de încurajare în acest domeniu. De asemenea, este de dorit ca anumitor ramuri tradiţionale din industrie să li se dea mai multă atenţie, mai ales în contextul acestor programe din cadrul Green Deal”, a mai spus Pogonaru. Producţia industrială, în scădere medie anuală cu 2,3%, a intrat pe un trend descendent înce­pând din iunie 2019, în tandem cu tendinţa înregistrată la nivel european.

Criza coronavirusui a accentuat căderea din industrie în condiţiile în care exporturile au scăzut ca urmare a măsurilor restrictive pentru combaterea răspândirii virusului.

„Zonele afectate pe relaţiile comerciale externe luate în calcul în scenariul actual sunt China - parţial pentru martie-mai (30%-40% - impactul fiind indirect, pe relaţia cu Germania), Italia, cu un vârf în aprilie (65%), Germania (cu un impact mai puternic asupra industriei auto şi a celei de echipamente electrice), Franţa şi Spania, toate cele trei zone cu un impact echilibrat în aprilie-mai (în medie circa 55%)”, potrivit unui raport al Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP).

Florin Pogonaru mai spune că statul trebuie să se orienteze în perioada următoare către sectoare care vor genera cerere la nivel european şi internaţional, iar Green Deal, pactul ecologic european prin care Comisia Europeană vrea să reducă emisiile de dioxid de carbon, este o oportuniate pentru România să dezvolte anumite industrii.

„Statul, inclusiv prin digitalizare, trebuie să genereze creştere. Toată orientarea economiei româneşti trebuie să fie spre domenii în care se prevede creşterea cererii europene şi internaţionale. V-am dat exemplul cu Green Deal, care va genera o creştere pentru produse bio”, a mai spus Florin Pogonaru.

AFACERI DE LA ZERO