ZF 24

Cel mai bogat om din Croaţia domină comerţul modern. În România niciun antreprenor nu se bate cu Kaufland şi Carrefour în retail

Cel mai bogat om din Croaţia domină comerţul modern. În România niciun antreprenor nu se bate cu Kaufland şi Carrefour în retail

Autor: Cristina Roşca

07.05.2014, 13:24 4709

În Croaţia un lanţ de supermarketuri dezvoltat de un croat domină comerţul modern şi îi bate pe Kaufland şi Lidl. În România niciun antreprenor nu a reuşit să intre în liga mare unde fac legea 12 companii străine. Care au fost aşii din mâneca milionarului Ivica Todoric, cel mai bogat om din Croaţia, care deţine cea mai mare companie privată din acest stat, cu afaceri de peste 4 miliarde de euro?

Comerţul modern local este con­trolat de 12 reţele străine cu vân­zări anuale de circa 9 mld. euro, niciun antreprenor român nu a reuşit să îşi facă loc pe această piaţă pentru a se bate cu nume mari pre­cum Kau­fland, Carrefour sau Mega Image. Mai mulţi oameni de afaceri şi-au încercat norocul pe această piaţă, însă criza pe de-o parte şi ex­pan­siunea agresivă a străinilor pe de alta i-au scos din joc, ducându-i nu doar o dată în fali­ment. Acesta a fost cazul unor businessuri pre­cum PIC (fraţii Penescu) sau Minimax (Dinu Patriciu). 

La polul opus, pe piaţa din Croaţia un business antreprenorial reuşeşte să îşi păstreze poziţia de lider, ţinându-i la distanţă pe nemţii de la Kaufland şi Lidl (următorii clasaţi în topul retailerilor).

Cu o reţea de peste 700 de super­marketuri şi vânzări anuale de circa 2,7 mi­liarde de euro, lanţul Konzum este vizitat zilnic de peste 650.000 de clienţi, potrivit site-ului propriu. În România cel mai mare retailer - Kaufland - are afaceri de 1,63 mi­liarde de euro anul trecut.

„Croaţii sunt mai patrioţi, la fel şi polonezii, ei preferând să cumpere mai degrabă branduri locale decât străine. La polul opus, românii asociază brandurile străine cu ceva de calitate. În cazul croaţilor trebuie precizat şi faptul că în timpul comunismului a existat o mai mare deschidere către businessul privat comparativ cu România astfel că antreprenorii au avut timp să pună bazele unor afaceri, să strângă fondurile necesare pentru dezvoltare şi, de ce nu, să înveţe în acelaşi timp cu germanii, spre exemplu, ce înseamnă comerţ modern“, spune Mar­celo Mihai, senior analist în cadrul com­paniei de consultanţă în management Geva & Company. În România istoria comer­ţului modern a început să se scrie în 1996, odată cu venirea Metro Cash&Carry.
 

Cea mai importantă companie din Croaţia

Konzum face parte din grupul Agrokor care controlează pe lângă această reţea mai multe lanţuri de retail şi de magazine angro (în Serbia, Bosnia şi Herţegovina şi Croaţia), businessuri în agricultură şi unităţi de producţie în domenii cheie precum ulei, carne sau apă şi alte băuturi.

Agrokor este cea mai mare companie privată din Croaţia, potrivit site-ului propriu, cu o cifră de afaceri totală de circa 4 mld. euro. Mai mult, s-a situat pe poziţia 30 în topul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală şi de Est, potrivit Deloitte.

Agrokor se pregăteşte să finalizeze şi preluarea Mercator, cel mai mare retailer din Slovenia, urmând a ajunge astfel, potrivit propriilor declaraţii, la venituri de peste 7 mld. euro şi la peste 60.000 de salariaţi.

Grupul croat a fost fondat acum mai bine de trei decenii şi iniţial se ocupa cu producţia de flori şi de răsaduri pentru flori. Bazele Agrokor au fost puse de un antreprenor croat, Ivica Todoric (63 de ani) care este în continuare la conducerea companiei.

Crescut la fermă - tatăl său lucra în agricultură - antreprenorul a studiat economia la Zagreb şi la 25 de ani a decis să îşi lanseze propriul business în producţia şi comerţul cu flori în pofida faptului că la conducerea statului era un guvern comunist care nu încuraja antreprenoriatul. Regimul comunist din Croaţia a fost totuşi mai puţin strict decât în alte state din Europa Centrală şi de Est, permiţând dezvoltarea unor companii private.
 

Controlează sectoare cheie

În anii care au urmat Agrokor şi-a extins activitatea în mai multe domenii din agricultură, iar astăzi controlează şi cei mai mari jucători din producţia de alimente şi din retail. 

Dezvoltarea acestui business a evoluat în special după 1990 când statul croat a început să privatizeze multe dintre fostele companii de stat. Istoricul său este controversat, însă croatul a ajuns astfel cel mai bogat om din Balcani, potrivit Forbes, cu o avere estimată la peste jumătate de miliard de euro.

Mai mult, el controlează prin companiile sale, care sunt de cele mai multe ori lider de piaţă, sectoarele cheie ale industriei alimentare şi retailului de profil. „Există controverse privind modul cum a făcut rost de primii bani imediat după ’90 pentru expansiunea în mai multe domenii, însă i-a fost trecut cu vederea acest istoric pentru că a ajuns cel mai mare angajator al ţării, având companii care controlează o serie de sectoare cheie“, spune un jurnalist croat care scrie la o publicaţie economică.

În România mai mulţi antreprenori au încercat să îşi diversifice portofoliul şi să se bată cu giganţii străini din retail, însă unii s-au retas, iar alţii au rămas doar în liga mică. 

Au existat de asemenea antreprenori care au pus bazele unei reţele de magazine fără a avea în spate producţie, însă nici de această dată rezultatul nu a fost diferit.

Un exemplu în acest sens sunt fraţii Penescu, care au creat reţeaua PIC, aflată acum în faliment. Grupul PIC, controlat de oamenii de afaceri Ilie şi Cornel Penescu, a închis în perioada 2009-2010 reţeaua formată din cinci magazine (în Piteşti, Craiova, Brăila, Oradea şi Călăraşi) ca urmare a intrării în insolvenţă a firmei din cauza acumulării unor datorii evaluate la vremea respectivă la 80 de milioane de euro către furnizori şi bănci. În insolvenţă numărul creditorilor urcase la peste 1.000, iar ulterior compania a intrat în faliment. 

Cel mai bun an al grupului PIC a fost 2008, când afacerile au atins 155 de milioane de euro, dar odată cu primul an de recesiune veniturile s-au prăbuşit, fapt care a determinat intrarea în insolvenţă şi, ulterior, dispariţia reţelei de hipermarketuri.

De asemenea, Minimax Discount - reţea dezvoltată de Dinu Patriciu - a intrat în faliment după închiderea celor peste 50 de magazine.
 

Un antreprenor polonez este „regele Midas“ al comerţului modern

Astfel, niciun antreprenor local nu a reuşit să îşi facă loc în această piaţă pentru a se bate de la egal la cu Kaufland, Lidl sau Carrefour, ba mai mult, niciuna dintre aceste afaceri nu este dezvoltată măcar de un român pentru ca apoi să fie cumpărată de străini. 

Istoria comerţului modern local a fost astfel scrisă de străini. La polul opus, în Polonia, cel mai mare jucător, cu afaceri de 7 mi­liarde de euro, de trei ori mai mari decât ale următorului concurent, a fost fondat de un om de afaceri local, supranumit astăzi „Regele Midas“ datorită dezvoltării pe care a cunoscut-o afacerea creată de el acum mai bine de 18 ani.

Lanţul de magazine Biedronka, ce numără astăzi peste 2.100 de unităţi doar în Polonia, conduce detaşat topul celor mai mari retaileri din această ţară, cu afaceri de peste 6 miliarde de euro în 2011 şi circa 40.000 de angajaţi.

Magazinele cu preţuri mici Biedronka se află în prezent în portofoliul portughezilor de la Jeronimo Martins, dar deşi portughezii au cumpărat afacerea de mai mulţi ani, au păstrat brandul creat în 1995 de antreprenorul polonez Mariusz Switalski.

 
AFACERI DE LA ZERO