• Leu / EUR4.7560
  • Leu / GBP5.4872
  • Leu / USD4.2421
ZF 24

Centrul vechi al Capitalei a intrat în depresie: consumatorii vin şi trag de o apă toată seara

Centrul vechi al Capitalei a intrat în depresie: consumatorii vin şi trag de o apă toată seara

Autor: Cristina Rosca

8 iul 2013 14718
Lipsa creşterilor salariale în sectorul privat din cauza prelungirii crizei lasă consumul fără combustibil.
 
Centrul istoric, kilometrul zero al distracţiei din Capitală, care în fiecare din ultimii ani marcaţi de criză a crescut „ca Făt Frumos“ - într-un an cât alţii în şapte -, „a intrat într-o mică depresie“ în primul se­mestru, acesta fiind un semnal clar că în spatele creşterii economice peste aş­tep­tări (peste 2% în acest an), al avan­sului exportului şi al producţiei indus­triale se ascunde o altă realitate, cea a românilor de rând care sunt încă în criză şi nu au bani să iasă să consume.
 
„Clienţii vin în continuare, însă mul­ţi dintre ei trag de o apă toată seara“, spune Nicu Marin, adminis­tra­torul Arcade Café, unul dintre cele mai cunos­cute şi mai vechi baruri din cen­trul vechi, o zonă care cuprinde circa 100 de localuri cu afaceri anuale de 150-200 de milioane de euro.
 
La rândul său, Dragoş Petrescu, unul dintre cei mai importanţi antrepre­nori din piaţa locală a restaurantelor şi unul dintre primii care au simţit potenţialul centrului istoric, afirmă că „astăzi putem spune că centrul vechi a intrat într-o mică depresie. După o perioadă îndelungată de creşteri puternice şi investiţii, zona ajunge la ma­­tu­ritate şi jucătorii încep să se cear­nă“. Astăzi el şi-a con­cen­trat în zonă şi în apro­piere mai multe localuri, pre­cum City Grill, Hanu Bera­rilor, Trat­toria Buon­gior­no şi Caru’ cu Bere, cel mai cunoscut restau­rant din România, pe care îl are în adminis­trare. În opi­nia sa, zona va ră­mâ­ne una bună pentru busi­ness în principal pentru brandurile puter­nice, care au reuşit să îşi fidelizeze consumatorii.
 
Situaţia din centrul istoric demon­strează că datele statistice privind creş­­­terea eco­no­mi­ei nu se văd în piaţă, unde con­sumul a scăzut în luna mai cu 3,3% faţă de aceeaşi lună de anul trecut şi a stagnat la ni­velul pri­me­lor cinci luni. Astfel, da­că în anii de boom consu­mul era cel care du­­cea în spate eco­no­mia, astăzi el este cel care o trage îna­poi în contextul în care salariile din România sunt printre cele mai mici din UE şi perspective de creştere semni­ficativă nu există.
 
Cea mai mare parte a românilor au un salariu mai mic de 1.500 de lei brut, care nu le permite să iasă şi să consume pentru a repune bani în piaţă. Mai mult,  guvernul Ponta, susţinut de 70% din Par­lament, pare să se învârtă în cerc, fă­ră să aibă un plan economic clar care să aducă investiţii, să ridice salariile şi să re­pună consumul pe un trend ascendent.
 
În acest context, românilor le este în continuare frică să îşi cheltuie banii, motiv pentru care cumpără doar strictul necesar, iar ce rămâne merge către economiile proprii. Joi, în jurul orei 20.00, cele aproape 100 de localuri din centrul Bucureştiului îşi aşteptau cu uşile deschise (la propriu) clienţii. Nu trebuia să cauţi prea mult ca să găseşti un loc, spre deosebire de anii anteriori când era necesar să faci slalom timp de cinci-zece minute printre mesele deja ocupate.
 
În perioada 2009-2012, deşi economia era în criză şi consumul era apatic, afacerile care cuceriseră inima Bucureştiului înfloreau, terasele erau pline şi de multe ori consumatorii se mulţumeau chiar cu o masă înăuntru pentru a rămâne în zonă. „Oamenii nu mai au bani, motiv pentru care când ies în oraş îşi iau o apă sau o limonadă şi trag de ea toată seara“, explică Nicu Marin.
 
Situaţia din centrul vechi arată că românii sunt încă prudeţi, iar consumul este apatic deşi salariul minim brut pe economie a crescut cu 50 de lei până la 800 de lei pe lună iar salariile bugetarilor s-au întregit. Doar prin majorarea salariului minim, în piaţă au apărut peste 60 de milioane de euro.
 
Totuşi, deşi există bani noi în piaţă, sum ce ar putea fi redirecţionate către consum, românii preferă să le economisească, în primele cinci luni din an economiile populaţiei avansând cu două procente. Astfel, deşi ritmul a încetinit, a rămas pe plus. La polul opus, comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator al consumului populaţiei - a adus semnale descurajatoare, revenind în luna mai în teritoriul negativ. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut în mai cu 3,3% faţă de aceeaşi lună de anul trecut, pe serie ajustată.
 
Centrul istoric este de altfel un barometru al con­su­mu­lui în contextul în care a ţintit populaţia cu veni­turi medii, care reprezintă cea mai mare pătură socială din Bucureşti. Persoanele cu venituri peste medie, care au fost mai puţin afectate de criză, au preferat să ocolească centrul Capitalei pentru a merge în zona Herăstrău, care a crescut puternic în ultimii ani prelând clienţii care anterior frecventau zona Doro­banţi.
 
Dani Caramihai, unul dintre proprietarii grupului Fratelli, care deţine şi barul Biutiful în centrul vechi, spune situaţia nu este caracteristică doar centrului vechi, ci poate fi generalizată în piaţa de profil din România.
 
„Oamenii continuă să iasă însă nu mai au bani să consume. Bonul mediu a scăzut atât în centrul vechi cât şi în cluburile Fratelli.“
 
Centrul istoric resimte altfel însă situaţia deoarece bonul mediu în zonă era mult mai mic decât într-un club cunoscut sau într-un restaurant din zona Herăstrău unde o persoană poate lăsa pe seară şi peste 100 de euro. La polul opus, în centrul istoric bonul mediu nu depăşeşte 20 de euro.
 
 
După opt ani
 
Au trecut deja opt ani de când primii oameni de afaceri au simţit potenţialul centrului istoric, zonă care a fost ani la rând ocolită de orice tip de afaceri, fiind ca­rac­terizată de clădiri dărâmate, câini fără stăpân şi oameni fără locuinţă. După Petrescu au venit alţi câţiva zeci de antreprenori care au dorit să atragă măcar o parte dintre miile de români care ajung în zonă în fiecare zi.
 
„Nu toţi care au venit au şi reuşit. 70% din restaurantele care se deschid în centrul vechi dau faliment în primele trei luni“, explică Petrescu. La rândul său, Dragoş Panait, administratorul şi unul dintre acţionarii restaurantului Red Angus Steakhouse, spune că mulţi dintre cei care şi-au deschis local în zonă au vânat câştigurile uşoare şi rapide. „Mulţi deschid vara, şi iarna trag obloanele şi îşi pierd urma.“
 
În acest context, mai multe spaţii din zonă sunt acum goale în căutare de chiriaşi sau de proprietari noi. Petrescu, care controlează un business în domeniul restaurantelor de circa 16 mil. euro anul trecut, spune că din acest motiv valoarea chiriilor a ajuns la un nivel mai realist, în concordanţă cu capacitatea de plată a proprietarilor de restaurante. „În medie, chiria se află la circa 40 de euro pe metru pătrat, iar tendinţa este de stabilizare sub acest prag. Pentru spaţiile foarte mici de 15-20 de metri pătraţi, care sunt mai uşor de închiriat şi care necesită investiţii pe măsură, se poate cere şi 1.500 de euro.“
 
 
 
Piaţa Romană ajunge în prim-plan
 
În 2010 erau în jur de 80 de localuri în centrul istoric. În 2011 o analiză a dus cifra la 110. Pentru 2012 era estimată o creştere 36% pentru ca în acest an cifrele să revină la nivelul din 2011, potrivit informaţiilor din piaţă.
 
Centrul vechi al Bucureştiului se întinde pe o suprafaţă de 57 de hectare, din care zona Lipscani ocupă circa 15 hectare. Un număr de 527 de clădiri - dintre care aproximativ o treime condensate în zona Lipscani - sunt incluse în perimetrul delimitat de şase străzi mari: la nord de bulevardele Elisabeta şi Carol, la est de bulevardul Hristo Botev, la vest de Calea Victoriei şi la sud de Splaiul Independenţei şi bulevardul Corneliu Coposu. Jumătate dintre clădirile din centrul vechi sunt construite înainte de anul 1900, iar alte 220 sunt ridicate înainte de 1940.
 
În aceste condiţii, multe clădiri sunt încă imposibil de închiriat pentru că starea în care sunt nu permite desfăşurarea niciunei activităţi. Costurile recondi­ţio­nării unor astfel de imobile merg uneori până la mai bine de jumătate din valoarea de achiziţie. Mai mult, apare problema proprietarului care poate fi privat, public sau în litigiu. Dacă este o proprietate privată, încep negocierile condiţiilor contractuale. În celelalte două cazuri eşti complet blocat pentru că administraţia este un proprietar important în centrul istoric şi legal nu poate închiria decât pentru activităţi non-profit. Mai mult, o parte importantă din locaţii sunt în litigiu.
 
Într-o perioadă în care numărul localurilor noi din centrul istoric a scăzut, atenţia antreprenorilor din domeniu s-a îndreptat către o zonă nouă, Piaţa Romană. „Am văzut că s-au deschis tot mai multe localuri, şi cred că zona are potenţial. Mă gândesc să deschid şi eu ceva în zonă“, spune Petrescu. Printre cele mai vechi localuri din zonă se numără La Mama din Piaţa Amzei. La polul opus, lanţul Chocolat a început amenajarea unui spaţiu în zonă.
 
 
Cu toate acestea, Petrescu explică că există în continuare antreprenori care vor să deschidă în centrul vechi - printre care se numără şi el - pentru că zona rămâne în continuare cea mai în vogă zonă de consum, mai ales pe seară. „Va rămâne încă pentru multă vreme cel mai important pol de leisure (petrecere a timpului liber - n. red.). În ultima perioadă am văzut că încep să apară şi noi spaţii de retail, acestea urmând a compensa scăderea numărului de restaurant noi.“
 
 
 
Retailul vine să compenseze
 
Printre primii retaileri care şi-au făcut curaj să intre în centrul istoric se numără Adidas, un magazin a cărui franciză este deţinută de Sony Mor­dechai, care mai are în portofoliu magazinul de lux Burberry de pe Calea Victoriei precum şi alte businessuri în telecom şi imobiliare.
 
Mai mult, începând din toamnă grupul suedez H&M se va aşeza în zonă, pe strada Lipscani, potrivit informaţiilor ZF. Venirea unuia dintre cele mai importante nume din industrie va atrage după sine şi alţi jucători, potrivit experienţelor anterioare din piaţa locală şi din pieţele externe.
 
„În zonă se reamenajează şi casele, deci zona se dezvoltă. Trebuie să se dezvolte însă şi consumul pentru ca oamenii să iasă, să consume. Nu va mai fi însă boomul din ultimii ani“, crede Petrescu. Antreprenorul afirmă însă că există o serie de localuri care datorită brandului puternic pot încă să crească. El dă exemplul brandului City Grill, sub care există deja un local în zonă şi urmează să se deschidă un al doilea pe strada Covaci, într-un spaţiu aflat deja în amenajare.
 
Un alt exemplu este Caru cu Bere, cel mai cunoscut res­taurant din România, care nu a resimţit criza care a afectat consumul în ultimul an. Aici însă, 80% dintre clienţi sunt străini. Localul a terminat anul trecut cu afaceri de 5,25 mil. euro fără TVA, având zilnic circa 2.000 de clienţi.
 
„Cred că în centrul vechi este o problemă de per­cepţie, mulţi dintre proprietarii de restaurante având aşteptări prea mari. Este normal ca după cinci ani de creş­teri galopante ritmul să se reducă. Zona se apropie de maturitate“, afirmă Cătălin Mahu, proprietarul lan­ţului La Mama. El mai spune că businessul din cen­trul is­toric trebuie privit într-un context mai larg. Astfel, piaţa totală de restaurante continuă să scadă, iar populaţia nu are bani să consume. „În ultimii ani am reuşit să ne adaptăm perioadei de criză, nu să o depăşim. Este anormal să ne aşteptăm să vedem un consum de zeci de sticle de şampanie pe seară. Asta este noua realitate.“
 
Situaţia este resimţită însă diferit de jucătorii din piaţă, factori precum mărimea localului sau puterea brandului jucând un rol cheie.
 
„A mai scăzut puţin traficul pe timpul verii pentru că tot mai multă lume pleacă la mare sau la munte în weekend. Pe iarnă nu s-a simţit însă acest trend. Este posibil ca situaţia să se resimtă diferit în funcţie de cât de mare este localul. Noi reuşim fără probleme să umplem cele 40 de locuri pe care le avem“, spune Dana Nica, una dintre proprietarele localului Simbio din zonă. La rândul său, Oprea Bebi, administratorul barului Bordello din centrul vechi, unul dintre cele mai cunoscute din zonă, spune că businessul său nu este afectat. Un rol important îl joacă şi brandul. „Nu mai sunt creşterile de până acum pentru că zona ajunge la maturitate. Noi suntem însă în continuare pe plus.“
 
 
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 08.07.2013
 

 

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7560
Diferență: -0,0441
Ieri: 4.7581
Azi: 4.2421
Diferență: 0,362
Ieri: 4.2268
Azi: 5.4872
Diferență: -0,1528
Ieri: 5.4956
Azi: 4.1644
Diferență: 0,376
Ieri: 4.1488