China încearcă să transforme dominaţia sa comercială în industria roboţilor umanoizi într-un avantaj militar, Armata Populară de Eliberare accelerând testarea unor sisteme capabile să opereze alături de soldaţi în clădiri, tuneluri şi alte medii periculoase, în timp ce cercetătorii militari chinezi analizează inclusiv trecerea roboţilor „de la sprijinirea luptei la lupta propriu-zisă”, informează Reuters.
Instituţiile militare chineze testează roboţi umanoizi în raport cu cerinţele câmpului de luptă, cumpără sisteme şi tehnologii pentru antrenarea acestora şi studiază modul în care ar putea opera alături de trupele umane, potrivit unei analize Reuters bazate pe peste 100 de documente de achiziţii, studii academice, brevete şi publicaţii oficiale.
Eforturile au accelerat în 2025 şi 2026, cu accent pe capacitatea roboţilor de a percepe mediul, de a manipula obiecte şi de a acumula datele necesare pentru antrenare. Beijingul pleacă de la un avantaj industrial uriaş: producătorii chinezi au reprezentat aproximativ 95% din livrările globale de roboţi umanoizi în 2025, potrivit BofA Global Research.
Armata chineză studiază deja scenarii concrete de război urban. Un proiect al Universităţii Naţionale de Tehnologie a Apărării descrie două echipe de asalt sprijinite de şase „roboţi de luptă” (umanoizi, câini roboţi sau vehicule fără pilot) care ar putea curăţa o clădire ocupată de adversar, etaj cu etaj. Cercetătorii estimează că asemenea capabilităţi ar putea deveni disponibile în cinci până la zece ani.
Ambiţiile merg însă dincolo de sprijinirea soldaţilor. Un articol publicat în 2025 de ziarul oficial al armatei chineze susţinea că misiunile umanoizilor ar putea evolua „de la sprijinirea luptei către lupta propriu-zisă”, inclusiv prin posibilitatea ca un robot să primească autorizarea de a deschide focul asupra unei ţinte umane identificate în prealabil de un operator.
Investiţiile încep să apară şi în achiziţiile militare. În 2025, armata a lansat o licitaţie pentru cumpărarea unui robot umanoid, iar în iunie anul acesta a bugetat aproximativ 300.000 de dolari pentru un sistem destinat colectării şi etichetării datelor provenite de la camere, radare şi senzorii de mişcare ai umanoizilor.
Industria chineză de apărare dezvoltă deja propriile modele. Grupul de stat Norinco a prezentat robotul Fuxi, un umanoid de dimensiuni reale conceput pentru misiuni de pază, recunoaştere în orice condiţii meteorologice, patrulare şi operaţiuni periculoase. Sistemul poate fi controlat de la distanţă de un operator uman.
Tehnologia rămâne însă departe de maturitate. Reuters nu a identificat dovezi că armata chineză ar fi desfăşurat deja umanoizi înarmaţi în unităţi operaţionale, iar actualele modele consumă multă energie şi rămân vulnerabile în mediile imprevizibile ale unui câmp de luptă real.
China nu este singura care pariază pe această direcţie. Armata SUA a lansat la rândul său o competiţie pentru dezvoltarea unor „capabilităţi umanoide militarizate”, destinate pe termen lung misiunilor de recunoaştere, securitate, eliminare a obstacolelor şi operaţiunilor ofensive sau defensive în mediul urban. Beijingul dispune însă de un avantaj industrial considerabil prin dimensiunea ecosistemului său de robotică.
Pentru moment, roboţii umanoizi rămân mai degrabă o tehnologie experimentală decât noii soldaţi ai câmpului de luptă. Dar direcţia urmărită de Beijing este explicită. După cum conchide un cercetător al Academiei Chineze de Ştiinţe Militare, dacă problemele de mobilitate şi inteligenţă sunt rezolvate, costurile scad şi producţia ajunge la scară industrială, „roboţii umanoizi vor năvăli pe câmpul de luptă”.
