ZF 24

Cine se teme de pensiile private ?!

Cine se teme de pensiile private ?!
20.01.2014, 18:38 1925

Peste tot in lume, necesitatea de a reduce presiunea sistemului de pensii publice asupra cheltuielilor publice a determinat introducerea unor sisteme de pensii alternative. Solutia identificata de toata lumea a fost implementarea unui mix al sistemelor de pensii publice si private, optandu-se astfel mai degraba pentru capitalizarea contributiilor persoanelor, decat pentru redistribuirea intergenerationala. Spre deosebire de sistemul public, sistemul privat de pensii nu se bazeaza pe redistribuire, ci pe economisire si investitii.

In 2008, Romania introducea sistemul pensiilor administrate privat. Demarat mai tarziu decat in alte state est europene, sistemul romanesc s-a dovedit a fi un succes. Functionarea si administrarea de pana acum a condus la obtinerea unei rate medii de rentabilitate in 2013 de 10,45%. Performantele investitionale au fost cu atat mai bune cu cat au fost obtinute prin plasamente financiare cu risc redus, pe fondul unei crize economice si financiare internationale fara precendent.

In ciuda succesului inregistrat de sistem, exista in randul unor analisti economici si financiari si perceptia potrivit careia accentuarea deficitului bugetului asigurarilor de stat (BASS) si implicit cresterea datoriei publice s-ar explica in principal prin aparitia sistemului pensiilor private. In ceea ce priveste impactul pilonului 2 asupra datoriei guvernamentale, argumentul invocat adesea este de natura contabila - fondurile de pensii private investesc peste 70% din activele lor (circa 2 miliarde de euro) in titluri de stat, pentru care statul, evident, plateste dobanzi. Se uita insa ca Romania nu are (inca) alternative de acumulare de capital pe termen lung. Studiile arata ca Romania nu are practic disciplina economisirii, ceea ce reprezinta un mare minus pentru economia nationala, cu impact atat la nivel micro cat si macroeconomic.

Din perspectiva macroeconomica, activele fondurilor de pensii obligatorii administrate privat reprezinta principalul mijoc de economisire la nivel national, ceea ce a reprezentat o importanta sursa alternativa de finantare interna a datoriei publice (la costuri rezonabile). Din acest punct de vedere, Pilonul 2 a avut un rol de stabilizator pe piata romaneasca, fondurile de pensii private fiind un cumparator constant de titluri de stat, inclusiv pe maturitati lungi. In contextul in care titlurile stat ale Romaniei au fost incluse anul trecut in indici internationali, rolul de stabilizator al Pilonului 2 va fi in crestere. In plus, banii economisiti in cadrul fondurilor private de pensii au fost si sunt folositi pentru dezvoltarea economiei nationale, a pietei de capital in mod special. Fondurile de pensii private sunt cei mai mari investitori institutionali locali pe piata de capital.

La nivel microeconomic, avand in vedere ca nivelul de economisire privata a populatiei este extrem de modest, pentru cei cu venituri reduse economisirea ocazionata de obligativitatea Pilonului 2 este practic singura oportunitate concreta de acumulare a unor resurse financiare pe termen lung.

In ceea ce priveste impactul Pilonului 2 asupra BASS - desi transferul de contributii individuale ale asiguratilor catre sistemul pensiilor administrate privat diminueaza in prezent potentialele venituri ce ar putea fi utilizate in sistemul public de pensii, ideea conform careia existenta Pilonului 2 exercita o  presiune semnificativa asupra bugetului asigurarilor sociale de stat si implicit, asupra bugetului consolidat prin acordarea de subventii, nu se poate susţine. Cateva argumente:

1. Evidentele empirice demonstreaza ca nu exista o legatura cauzala directa intre nivelul deficitului structural al bugetului pensiilor publice si nivelul contributiilor la sistemul pensiilor private. In 2009, cand cota de contributie datorata pentru Pilonul 2 a avut nivelul minim (2%) iar cota de contributie de asigurari sociale de stat a fost majorata cu 2,3 puncte procentuale, deficitul structural al fondului public de pensiiş1ţ a crescut cu 0,96% fata de anul anterior (de la 0,56% din PIB in 2008 la 1,52% din PIB in 2009). In schimb, in 2012, cand  contributia transferata la Pilonul 2 a fost de 3,5%, nivelul deficitului structural al sistemul public de pensii a ramas constant).

2. Sumele transferate la sistemul de pensii administrate privat reprezinta un procent nesemnificativ din totalul contribuţiilor pentru pensii. In 2012, de exemplu, contributiile transferate catre sistemul pensiilor administrate privat au reprezentat numai 6,5% din totalul sumelor colectate cu titlul de contributie de asigurari sociale de stat.

3. In bugetul asigurarilor sociale de stat, contributia transferata catre sistemul de pensii private este reflectata in categoria veniturilor curente si nu in cea a cheltuielilor curente. Bugetul asigurarilor sociale de stat este numai un “vehicul” prin care se colecteaza si se vireaza contributia la fondurile de pensii administrate privat (prin intermediul institutiei de colectare  si al institutiilor de evidenta). Motivul principal pentru care a fost construit acest “vehicul” a fost acela de a reduce cheltuielile de administrare a sistemului pensiilor administrate privat.

4. Contributiile la sistemul pensiilor administrate privat conduc la reducerea in viitor a cheltuielilor sistemului public de pensii. Potrivit legislatiei, punctajul lunar din sistemul public se corecteaza (diminueaza) corespunzator raportului dintre contributia datorata la sistemul public de pensii (care evident nu contine contributia la sistemul pensiilor private si contributia prevazuta de lege pentru conditii normale de lucru. In consecinta, pe viitor, pe masura ce participantii la sistemul de pensii administrat privat indeplinesc conditiile de pensionare pentru limita de varsta in sistemul public de pensii, obligatiile acestui sistem fata de aceste persoane vor  scadea, deci vor scadea si cheltuielile.

Este evident ca discutia trebuie sa depaseasca argumentele contabile, ce se limiteaza la a estima costurile generate pe termen scurt din transferul de sume catre fondurile de pensii private. Orice minusuri ar genera pe termen scurt aceste transferuri, sunt inferioare plusurilor pe care sistemul le poate aduce pe termen lung economiei nationale. Evidentele empirice confirma existenta unui impact modest al Pilonului 2 asupra veniturilor structurale ale BASS, generand in mica masura necesitatea acoperirii deficitului  bugetului public de pensii prin subventii de la bugetul de stat.

Deficitul structural al bugetului de pensii ar putea fi explicat mai degraba de alte cauze de natura structurala, precum raportul defavorabil dintre numarul de pensionari si cel al asiguratilor, gradul de colectare, ponderea mare a veniturilor salariale mici in totalul veniturilor salariale, numarul mare al pensiilor de invaliditate, includerea si majorarea pensiilor militarilor etc. In plus, mentinerea si chiar dezvoltarea sistemului pensiilor obligatorii administrate privat este tocmai elementul care va conduce, pe termen mediu si lung la reducerea deficitelor structurale ale sistemului public de pensii, dar şi la suplimentarea veniturilor din pensii ale viitorilor pensionari.



1 Deficitul structural a sistemului public de pensii a fost calculat prin eliminarea influentelor conjuncturale, ciclice, luandu-se astfel in calcul doar componenta permenenta, structurala a acestuia. 

 

Aura Socol este Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti şi consilier-conducere Autoritatea de Supraveghere Financiara

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO