ZF 24

Clienţii păgubiţi de la Harinvest se declară revoltaţi de sancţiunile „blânde“ dictate de ASF în cazul furtului de acţiuni de 10 mil. lei. Ei nu au primit răspunsul la întrebarea cum îşi vor recupera banii

Traderul de la Harinvest Maria Voinea este singura persoană care a fost trimisă în judecată de procurorii DIICOT pentru furtul de acţiuni de la Harinvest, până în acest moment

Traderul de la Harinvest Maria Voinea este singura persoană care a fost trimisă în judecată de procurorii DIICOT pentru furtul de acţiuni de la Harinvest, până în acest moment

Autor: Andrei Chirileasa

19.03.2014, 00:08 593

Cazul firmei de brokeraj Harinvest din Râmnicu Vâlcea, care a furat banii şi acţiunile din conturile clienţilor pentru a-şi achita propriile datorii rezultate din tranzacţii speculative realizate cu produse structurate riscante emise de Erste-BCR, şi sancţiunile dictate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) în acest caz arată că investiţiile pe bursă în România sunt mult mai riscante decât pe alte pieţe deoarece cadrul de reglementare şi deciziile ASF nu-i protejează pe investitorii obişnuiţi şi sunt blânde cu marii jucători de pe piaţă care merg la limita legii.

Pe o bursă care are pretenţia să promoveze în categoria pieţelor emergente şi să devină una dintre destinaţiile favorite din regiune pentru marii investitori străini este posibil ca banii clienţilor unei firme de brokeraj să fie furaţi, iar complicii să scape doar cu o mustrare din partea ASF şi să-şi vadă în continuare nestingheriţi de treabă. Asta în timp ce clienţii păgubiţi aşteaptă de patru luni să-şi recupereze banii şi nu mai speră că acest lucru se va întâmpla prea curând.

Fără schimbări în cadrul de reglementare, nu doar în sensul uşurării accesului la piaţă, ci şi în ceea ce priveşte protecţia investitorilor, şi fără o autoritate de supraveghere puternică şi eficientă care să pună în aplicare legea şi să-i sancţioneze dur pe cei care o încalcă, bursa de la Bucureşti nu poate aspira să-şi depăşească statutul de piaţă de frontieră şi să devină cu adevărat un instrument de finanţare şi o alternativă pentru plasarea economiilor populaţiei.

„Este evident că discuţia despre salariile mari de la ASF este perimată atâta timp cât după furturile monstruoase din noiembrie de la Harinvest autoritatea a luat o decizie în care nu se face nicio referire la păgubiţi şi cum îşi vor recupera banii. E clar că avem o criză de sistem şi că lucrurile nu vor fi niciodată funcţionale aici“, a declarat Dumitru Beze, preşedintele Asociaţiei Investitorilor de pe Piaţa de Capital.


Povestea cunoscută: cum a ieşit la iveală furtul de la Harinvest

Scandalul Harinvest a izbucnit în luna noiembrie 2013, în urma unui incident în care firma de brokeraj din Râmnicu Vâlcea nu a avut bani suficienţi să deconteze o tranzacţie în valoare de 500.000 de euro.

Depozitarul Central, instituţia pie­ţei de capital care se ocupă de decontarea tranzacţiilor derulate pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a intervenit şi a pus suma de 500.000 de euro din propriul fond de rezervă constituit pentru astfel de cazuri pentru ca investitorul care le vânduse instrumente financiare celor de la Harinvest să-şi primească banii.

Iniţial, ASF a decis pe 29 noiembrie 2013 sancţionarea Harinvest cu amen­dă de 6.770 de lei, reprezentând 0,1% din cifra de afaceri realizată în 2012, şi suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a autorizaţiei de funcţionare, pentru că „nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată aferentă decontării din data de 15.11.2013 de la Depozitarul Central“ şi „nu a acţionat cu diligenţă profesională în scopul protejării intereselor investitorilor şi a integrităţii pieţei“.

Astfel de accidente apar foarte rar şi arată, de obicei, că o firmă de brokeraj se confruntă cu dificultăţi financiare foarte mari. Astfel, după ce incidentul a fost relatat pentru prima dată în presă, mai mulţi clienţi ai Harinvest au mers la firma de brokeraj să-şi retragă banii şi acţiunile din portofolii, dar reprezentanţii firmei de brokeraj le-au spus că acestea nu mai există. Mai mult, firma de brokeraj le-a comunicat clienţilor că nu are nici bani şi nici active din care să-i despăgubească.

Astfel, scandalul a luat proporţii şi frauda a început să fie demascată. Pe 11 decembrie, ASF anunţa că a identificat o serie de „aspecte de natură penală“ la Harinvest din Râmnicu Vâlcea, pe care le-a sesizat organelor de cercetare penală, în urma unui control în care a identificat şi „nereguli în relaţia client-intermediar“.

În zilele următoare au apărut noi informaţii. Varianta iniţială prezentată a fost că un trader al firmei de brokeraj, Maria Voinea, ar fi realizat tranzacţii neautorizate prin care a vândut acţiunile din conturile clienţilor pentru a acoperi o serie de pierderi pe care tot ea le-ar fi realizat în urma unor tranzacţii cu produse structurate.

Pe 16 decembrie, ASF a decis sancţiuni mai drastice împotriva Harinvest şi a persoanelor responsabile. Autoritatea de supraveghere a amendat Harinvest cu 338.500 de lei (5% din cifra de afaceri pe 2012) şi i-a retras definitiv autorizaţia de funcţionare. De asemenea, ASF a amendat-o cu 100.000 de lei pe Maria Voinea, traderul considerat responsabil pentru tranzacţiile neautorizate cu banii şi acţiunile clienţilor Harinvest, şi a dictat sancţiuni împotriva conducerii executive şi a membrilor consiliului de administraţie al societăţii, sub formă de amenzi şi interzicerea dreptului de a desfăşura activităţi pe piaţa de capital pentru perioade de 3 sau 5 ani.

Ulterior, în urma întâlnirilor pe care ASF le-a avut cu păgubiţii de la Harinvest, cu reprezentanţii acţionarilor firmei de brokeraj, cu reprezentanţi ai Depozitarului Central şi ai Bursei de Valori Bucureşti, au ieşit la iveală noi informaţii care indicau că furturile de acţiuni din conturile clienţilor Harinvest nu ar fi putut avea loc fără complicitatea sau fără erori grave în funcţionarea unor instituţii importante ale pieţei de capital.


Începutul: ce a determinat frauda de la Harinvest

Primele informaţii privind cauzele şi mecanismele care au făcut posibile furturile de la Harinvest au fost prezentate de un reprezentant al consiliului de administraţie al societăţii de brokeraj, care a realizat un raport intern al activităţilor frauduloase.

Din acest raport reiese că activităţile frauduloase ale angajatei de la Harinvest nu ar fi putut avea loc fără complicitatea BCR şi fără ca instituţiile pieţei de capital, respectiv Depozitarul Central, Bursa de Valori Bucureşti şi ASF, să închidă ochii la ceea ce se întâmpla. BCR respinge însă orice acuzaţie de complicitate, spunând că a acţionat în cadrul legal.

Totul a început la mijlocul lui 2012, când Harinvest ar fi înregistrat o pierdere importantă pe contul unui client care tranzacţiona produse structurate emise de Erste, care sunt instrumente cu grad foarte ridicat de risc. Prima greşeală a angajaţilor de la Harinvest a fost că i-au permis clientului respectiv să tranzacţioneze fără să aibă în cont toţi banii necesari pentru decontarea tranzacţiilor, astfel că, în momentul în care acesta a înregistrat pierderile, a refuzat să mai aducă bani de acasă ca să le acopere. Astfel, Harinvest a fost nevoită să-şi asume o pierdere de circa 2 milioane de lei.

În mod normal, dacă firma de brokeraj ar fi acoperit pierderea respectivă din disponibilităţile sau din activele proprii, la acel moment situaţia s-ar fi rezolvat. Desigur, pierderea ar fi fost importantă pentru Harinvest şi pentru acţionarii firmei de brokeraj. În loc să facă asta, Harinvest, sau brokerul Maria Voinea, cum dau de înţeles reprezentanţii societăţii, a încercat să rostogolească pierderile în speranţa că le va recupera. Mai exact, Voinea ar fi folosit conturi de client fictive prin intermediul cărora ar fi tranzacţionat produse structurate emise de Erste, având ca şi contraparte (partener de tranzacţionare) BCR. Pentru a putea acoperi lipsa de lichidităţi, ea ar fi apelat la tranzacţii de tip SELL-OUT, adică tranzacţii excepţionale în care vânzătorul solicită decontarea mai rapidă.
(Un exemplu ipotetic de cum ar fi putut decurge lucrurile, fără nicio dovadă că aşa s-au întâmplat cu adevărat, ar fi următorul: Harinvest are de decontat mâine o tranzacţie de 2 milioane de lei, dar nu are bani. Cumpără astăzi produse structurate de 2 milioane de lei de la BCR pe care trebuie să le deconteze abia peste trei zile şi vinde aceleaşi produse astăzi tot către BCR printr-o tranzacţie de tip SELL-OUT în care cere ca BCR să-i plătească banii mâine, şi nu peste trei zile cum ar fi normal. BCR acceptă, iar mâine Harinvest încasează cele 2 milioane de lei de la BCR cu care acoperă datoria iniţială, adică suma pe care n-o avea. Acum are alte 2 milioane de decontat peste două zile, cu care procedează la fel.)

Tehnic, procedeul folosit este destul de complicat, dar practic el în­seam­nă o amânare sau rostogolire a plăţii unei datorii în speranţa că la un moment dat firma va avea bani s-o plă­tească. Doar că în loc să câştige din aceste tranzacţii şi să-şi reducă datoria, Harinvest a pierdut din ce în ce mai mult, deoarece vindea ieftin şi cumpăra scump. Astfel că de la 2 mil. lei s-a ajuns la 5 mil. lei şi apoi la peste 10 mil. lei. Şi pe măsură ce au crescut pierderile au crescut şi tranzacţiile de tip SELL-OUT. În septembrie 2012, tranzacţiile de tip SELL-OUT realizate de Harinvest erau de 4,1 mil. lei, reprezentând 29% din rulajul total realizat de firma de brokeraj pe piaţa de produse structurate, de 14,1 mil. lei. În octombrie 2013, tranzacţiile SELL-­OUT au ajuns la 24,4 mil. lei, adică 76% din rulajul total.

Tranzacţiile de tip SELL-OUT sunt tranzacţii excepţionale, iar faptul că ele deveniseră o regulă la Harinvest ar fi trebuit să alarmeze instituţiile pieţei de capital. Aceste tranzacţii nu sunt posibile dacă contrapartea nu acceptă decontarea mai rapidă şi fără ca Depozitarul Central, care este notarul pieţei de capital, să-şi dea avizul.

Aşadar, atât BCR şi Broker Cluj (care a realizat de asemenea tranzacţii cu Harinvest) cât şi Depozitarul Central ar fi trebuit să îşi dea seama că Harinvest avea mari probleme. De asemenea, ASF ar fi trebuit să ia măsuri încă de la apariţia primelor astfel de tranzacţii la Harinvest, dar nu a făcut-o.


Cum s-au desfăşurat furturile

Până în acest punct era o afacere între Harinvest pe de o parte şi BCR şi Broker Cluj pe de altă parte, dar începând de aici situaţia se agravează.
„Din dorinţa de a dispune de cât mai mult numerar pentru rostogolirea decontărilor, agentul Harinvest Voinea Maria foloseşte în scop nelegitim sold-urile disponibile în cadrul Harinvest de către clienţi şi le foloseşte fără ştirea/acceptul acestora. În momentul în care nu mai are lichidităţi, sistemul trece la a doua fază: vânzarea de acţiuni din conturile clienţilor fără acceptul acestora“, se arată în raportul intern realizat de consiliul de administraţie al Harinvest, care susţin că nu ştiau despre aceste tranzacţii şi că ASF era singura care putea verifica aceste tranzacţii, deoarece acestea se derulau prin conturi fictive.

„Nici de această dată ASF nu sesizeaza nimic, deşi pachetele de acţiuni erau tranzacţionate cu o frecvenţă zilnică, scopul vădit fiind acela de a crea impresia unei dispuneri de lichidităţi în vederea respectării decontărilor Harinvest. Din constatările preliminare a rezultat că pachete de acţiuni ale emitenţilor Fondul Proprietate, Petrom,  Antibiotice Iaşi, Spicul Buzău, TMK Artrom, Upet Ploieşti şi respectiv Univers Rm.-Valcea au fost folosite în mod abuziv în cadrul tranzacţiilor zilnice succesive între cei trei operatori“, se mai arată în raportul respectiv.

Ulterior au apărut şi alte informaţii conform cărora majoritatea furturilor din conturile clienţilor Harinvest s-ar fi realizat în zilele de 13, 14 şi 15 noiembrie. Pe 13 noiembrie, BCR ar fi refuzat să mai deruleze tranzacţii cu Harinvest, adică să-i mai rostogolească datoriile, iar Bursa de Valori Bucureşti ar fi suspendat accesul Harinvest la piaţă pe motiv că firma de brokeraj nu şi-ar fi plătit comisioanele. În zilele care au urmat, Harinvest ar fi rămas fără bani pentru decontări, iar Depozitarul Central ar fi intervenit cu 500.000 de euro. Apoi, Depozitarul Central a cerut Harinvest să-şi vândă acţiunile pe care le deţinea la Bursa de Valori Bucureşti, pentru a-i înapoia banii. În aceleaşi zile, Harinvest ar fi vândut şi majoritatea acţiunilor din conturile clienţilor pentru a-şi plăti datoriile de tranzacţionare către BCR. Acest scenariu a fost prezentat de păgubiţii de la Harinvest, dar nu există un raport oficial care să arate că aşa s-au derulat lucrurile, iar instituţiile implicate nu au făcut niciun comentariu pe această temă.


Deznodământul: doi ţapi ispăşitori, iar ceilalţi responsabili scapă doar cu mustrări de la ASF

La patru luni după descoperirea furturilor de la Harinvest, Autoritatea de Supraveghere Financiară a hotărât luni, 17 martie, că un fost broker de la BCR se face vinovat de manipularea pieţei de capital, alături de un broker de la harinvest, iar alţi trei angajaţi ai BCR ar putea fi suspecţi de asemenea de manipulare. ASF a sesizat DIICOT în privinţa acestora, deoarece manipularea pieţei de capital este faptă penală.

Procurorii DIICOT au anunţat încă de săptămâna trecută că au trimis-o în judecată pe Maria Voinea, care este acuzată şi de furtul unui pachet de un milion de acţiuni Fondul Proprietatea de la o persoană care nici nu era client Harinvest. Ea i-ar fi furat acţiunile de la Depozitarul Central, după ce persoana respectivă solicitase un extras de cont prin intermediul Harinvest.

De asemenea, ASF a amendat-o pe Adriana Tănăsoriu, directorul general al Depozitarului Central, cu 10.000 de lei, pentru că nu a aplicat regulamentele interne ale Depozitarului în cazul tranzacţiilor derulate de Harinvest.

Au mai fost sancţionaţi cu amenzi de câte 2.000 de lei şi reprezentanţii firmei de brokeraj Broker Cluj, unde ASF a descoperit doar nereguli minore.
Împotriva BCR, ASF nu a dictat nicio sancţiune, lăsând banca să ia propriile măsuri interne.
Prejudiciul nu a fost recuperat, iar clienţii Harinvest aşteaptă în continuare să fie despăgubiţi.


Păgubiţii rămân cu o întrebare: Noi când ne recuperăm banii?

Sancţiunile dictate de ASF nu îi încălzesc cu nimic pe clienţii păgubiţi de la Harinvest care au suferit prejudicii însumând peste 21 mil. lei, conform ultimelor date furnizate de aceştia, dintre care peste 10 mil. lei sunt banii furaţi din conturile clienţilor, restul fiind pierderile firmei şi ale acţionarilor acesteia, care erau şi clienţi.

Dacă în cazul acţionarilor Harinvest, care sunt oameni de afaceri influenţi din Râmnicu Vâlcea, cu conexiuni politice, există semne de întrebare justificate privind cât anume ştiau din ceea ce s-a întâmplat în interiorul firmei de brokeraj, pentru clienţii de bună credinţă ai Harinvest aceasta a fost o adevărată lovitură.

„De noi, furaţii, lumea uită. Zilele trec, se desfăşoară o anchetă penală care merge încet. Ne întrebăm de ce ASF nu a blocat tranzacţionarea acţiunilor furate. Dacă nu se poate, atunci bursa să nu mai funcţioneze până se recuperează banii. S-a furat, atunci stop până se recuperează banii. Partea urâtă este că foarte mulţi dintre clienţii păgubiţi sunt beneficiari de acţiuni Fondul proprietatea care şi le-au mutat cu o săptămână înainte la Harinvest ca să şi poată vinde 5% din ele la un leu în oferta FP. Iată cum foştii proprietari au fost furaţi a doua oară“, a declarat un păgubit de la Harinvest.

El solicită ca toţi păgubiţii să fie compensaţi imediat de către Fondul de Compensare a Investitorilor, creat special pentru astfel de cazuri. Fondul de Compensare ar trebui să despăgubrească clienţii unei firme de brokeraj care dă faliment în limita a 20.000 de euro

„Fondul de Compensare pentru ce mai există? De ce mai e nevoie de o decizie a ASF sau a instanţei pentru ca clienţii Harinvest să fie despăgubiţi? De ce plătim comisioane de tranzacţionare atât de mari ca să ţinem în spinare o structură inactivă?“


BCR: Nu am luat parte la frauda de la Harinvest (poziţia oficială a BCR privind cazul Harinvest)

1. BCR susţine standarde puternice de operare pe piaţa financiară. ASF nu a identificat vreo culpă instituţională, având în vedere faptul că BCR a respectat şi în mod factual şi din perspectivă legală, reglementările de piaţă în vigoare

a. Nici BCR, nici angajaţii săi nu au luat parte la frauda Harinvest; tranzacţiile s-au derulat cu un broker autorizat şi reglementat, aplicându-se comisioanele uzuale pentru tranzacţii standard  pe piaţă

b. Casa de brokeraj Harinvest a indus în permanenţă impresia că solicita lichiditate pentru o strategie investiţională sofisticată, în numele propriilor săi clienţi; în acest context, din nefericire, un angajat al băncii şi-a asumat o conduită în afara modelului de afaceri şi cu încălcarea normelor interne ale băncii, ceea ce a cauzat concedierea sa de către bancă

c. BCR nu a cunoscut şi nu a profitat de pe urma neregularităţilor produse în relaţia Harinvest cu clienţii săi

d. Banca nu poate purta răspunderea de a fi investigat activitatea brokerului Harinvest ori responsabilitatea pentru acţiunile angajaţilor acestui broker; de altfel, nu ar fi avut calitatea legală de a efectua asemenea investigaţii şi nici acces la informaţii în acest sens

2. Mecanismele de control intern ale BCR, solide şi funcţionale, au făcut posibilă notificarea către ASF a unor aspecte privind tranzacţiile având contraparte Harinvest

a. Banca şi-a îndeplinit cu prudenţă şi responsabilitate obligaţiile legale de notificare a autorităţii de supraveghere. Banca a acţionat în baza reglementărilor proprii şi a prevederilor legale, la momentul respectiv neexistând încă informaţii privind o posibilă fraudă la Harinvest

b. Odată cu notificarea către ASF, BCR a încetat imediat tranzacţionarea cu brokerul

c. Banca a investigat imediat situaţia internă şi a luat măsuri disciplinare adecvate în momentul descoperirii nerespectării regulilor interne şi a modelului de afaceri

3. BCR are toleranţă zero la încălcări ale normelor interne şi ale normelor legale externe

a. Comportamentul băncii în ceea ce priveşte descoperirea, raportarea şi măsurile implementate demonstrează o abordare corectă, solidă şi responsabilă

b. Banca şi-a asumat decizia de a înceta contractul de muncă al unui angajat, decizie care este verificată actualmente de instanţele de reglementare a relaţiilor de muncă, având în vedere faptul că angajatul concediat a contestat decizia băncii; orice angajat care ar încălca reguli interne privind operaţiuni de piaţă ar fi sancţionat similar şi imediat, fără legatură cu incidente identificate la partenerii de tranzacţionare.

4. BCR a sprijinit proactiv formulările poziţiei ASF

a. BCR a sprijinit investigaţia ASF, demonstrând că operaţiunile în cauza s-au făcut cu nerespecarea modelului de afaceri al BCR, iar banca nu  a urmărit în niciun moment beneficii ilicite în urma acestor tranzacţii  

b. Aplicăm masurile de rigoare care au fost deja comunicate de catre banca ASF, în conformitate cu politica de toleranţă zero pentru încălcări ale normelor de operare interne

5. BCR rămâne ferm dedicată dezvoltării pieţei financiare româneşti

a. BCR a pus la dispoziţia autorităţilor de supraveghere întregul său sprijin, demonstrând angajamentul faţă de standarde ridicate de operare pe piaţa locală, precum şi impunerea unei culturi financiare şi morale de nivel înalt.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.03.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO