Comerţul, cea mai mare „industrie“ a României, care generează mai mult de o treime din cifra de afaceri totală de 240 mld. euro a companiilor locale, a renunţat în criză la peste 220.000 de salariaţi arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
Cel mai mare, dar şi cel mai expus sector al economiei locale a primit în plin loviturile crizei, în special în perioada 2009-2011, când din bugetele românilor au dispărut pe rând banii pentru maşină, pentru televizor, maşină de spălat sau mobilă, iar brandul preferat de detergent a fost înlocuit cu o marcă privată a marilor magazine, la fel ca brandul de ulei, zahăr sau băuturi răcoritoare. Aşa se face că vânzările de maşini au scăzut cu 80% în cinci ani, cele de electrocasnice cu aproape 50%, producătorii de mobilă au căutat pieţe de export, în timp ce toată lumea se uita cum consumul devine piatra cea mai grea atârnată de gâtul economiei locale.
A venit însă anul 2014, când INS a anunţat o creştere cu 7% a cifrei de afaceri din comerţul cu amânuntul, cel mai mare avans din ultimii şase ani. Şi totuşi, nici acest avans nu aduce piaţa la nivelul din 2008, ci abia în 2010.
Ce preţ a plătit însă comerţul până să reintre pe creştere? Datele seci arată că cifra de afaceri din comerţ a crescut cu numai 7% în 2013 (ultimul an pentru care există date la Registrul Comerţului) faţă de 2008, în timp ce numărul de salariaţi s-a redus cu 20% (220.000 de oameni), ceea ce se traduce însă printr-o creştere de peste 30% a productivităţii. Pe categorii de comerţ însă, nu toate formatele au ieşit pe plus.
