ZF 24

Comisarii europeni au pus tunurile pe cele mai mari bănci din lume, pe care le acuză că au conspirat pentru a monopoliza controlul pieţei produselor financiare derivate

Comisarii europeni au pus tunurile pe cele mai mari bănci din lume, pe care le acuză că au conspirat pentru a monopoliza controlul pieţei produselor financiare derivate
02.07.2013, 16:02 1413

Comisarii europeni au acuzat cele mai mari bănci de investiţii din lume, printre care puternicele Goldman Sachs şi JP Morgan din SUA şi Deutsche Bank din Germania, că au conspirat pentru a bloca accesul unor platforme de tranzacţionare mai transparente la piaţa produselor financiare derivate pe care o controlează de 20 de ani. Dacă băncile ar fi permis accesul platformelor de trading, profiturile lor ar fi fost substanţial mai mici.

În joc este viitorul pieţei de 10.000 de miliarde de dolari a CDS-urilor (Credit Default Swap) produse financiare derivate care acţionează ca asigurare contra intrării în incapacitate de plată a unei companii sau unui guvern) şi care au acutizat criza financiară globală, şi amenzi de sute de milioane de dolari, scrie The Wall Street Journal.

Criticii susţin că CDS-urile au accelerat răspândirea crizei globale în 2008 permiţând băncilor şi altor instituţii financiare să-şi asume riscuri mari în sectoare slab supravegheate de autorităţi. De asemenea, CDS-urile au fost folosite de marile bănci pentru a specula pe un eventual default la Greciei în 2010.

13 dintre cele mai mari bănci ale lumii sunt acuzate de CE

Comisia Europeană a trimis, în urma unei anchete începute în 2011, acuzaţii preliminare băncilor Merrill Lynch, acum unitate a Bank of America, Barclays, J.P. Morgan Chase şi băncii Bear Stearns pe care aceasta a cumpărat-o în timpul crizei, BNP Paribas, Citigroup, Credit Suisse, Deutsche Bank, Goldman Sachs, Morgan Stanley, Royal Bank of Scotland şi UBS. Acuzaţi sunt şi International Swaps and Derivatives Association (ISDA), un grup controlat de bănci care acordă licenţe de tranzacţionare, şi Markit, furnizor de date de piaţă deţinut de bănci.

Aceste bănci ar fi conspirat pentru a impiedica bursele Deutsche Bourse şi Chicago Mercantile Exchange să primescă licenţe care să le permită intrarea pe piaţa CDS-urilor, notează EUobserver. Accsesul acestora a fost blocat între 2006 şi 2009, perioadă care acoperă sfârşitul boom-ului creditului şi criza financiară din 2008/09.

Înainte de izbucnirea crizei financiare, tranzacţionarea CDS-urilor era o sursă majoră de profit pentru instituţiile financiare. Băncile mari controlau datele care permiteau pieţei să funcţioneze şi efectuau tranzacţii în mod direct, una cu alta, şi nu pe plaforme de tranzacţionare, în aşa fel încât aceste practici să le mărească profiturile şi să blocheze

accesul concurenţilor. Majoritatea contractelor cu derivate erau tranzacţionate în mod privat, între două părţi, în afara burselor în care preţurile sunt publice, ceea ce înseamnă că clienţii nu ştiau dacă au obţinut cel mai bun preţ.

 

Băncile au destabilizat pieţele în goana după profit

“Falimentul (băncii americane de investiţii– n.r.) Lehman Brothers demonstrează cum acest mecanism de negociere directă a tranzacţiilor cu derivate, şi în special cu CDS-uri, poate destabiliza întregul sistem financiar”, a afirmat Joaquin Almunia, comisarul european al afacerilor economice şi monetare, responsabil cu concurenţa. El a explicat că băncile au întârziat intrarea platformelor de tranzacţionare pe piaţa derivatelor de teamă că acestea le pun în pericol profiturile.

Ancheta Comisiei arată că Markit şi ISDA au stat în centrul planurilor băncilor, primind de la acestea instrucţiuni să vândă licenţe, date şi indexuri referitoare la piaţa CDS-urilor doar jucătorilor care efectuează tranzacţii directe, adică băncilor. Anchetatorii au descoperit că toate cele 13 bănci au fost implicate la un moment dat sau au ştiut de aceste recomandări, valabile până de curând.

Autorităţile europene suspectează, de asemenea, că băncile au direcţionat tranzacţiile către o casă de clearing preferată (o structură care absoarbe pierderile dacă una dintre părţi intră în default asigurând astfel că afacerea este încheiată) care nu le-ar fi pus în pericol afacerile prin contracte CDS tranzacţionate pe pieţe mai transpartente şi mai reglementate.

În 2009 unele bănci au început să-şi direcţioneze unele dintre tranzacţiile cu CDS-uri în casele de clearing, iar platforma americană de schimb ICE şi-a construit rapid o poziţie dominantă, în pofida eforturilor CME, operatorul celei mai mari pieţe de contracte futures, de a intra în această industrie. Spre deosebire de ICE, CME nu oferea simple servicii de clearing pentru CDS-uri ci a lansat o platformă hibridă în 2006 care, în teorie, concura cu tranzacţiile directe ale băncilor. Acestea au preferat servicile ICE, notează Financial Times.

 

Preţurile băncilor pentru CDS-uri erau de până la 34 de ori mai mari decât ar fi fost normal

Noi reguli din SUA şi UE cer ca derivatele, cu unele excepţii, să fie tranzacţionate pe burse şi filtrate prin casele de clearing.

“Tranzacţionarea derivatelor pe burse măreşte transparenţa şi stabilitatea pieţei. Dar băncile au acţionat împreună pentru a preveni ca aceasta să se întâmple”, a spus Almunia.

Autorităţile americane anchetează şi ele practicile de pe piaţa CDS-urilor, concentrându-se pe rolul jucat de Markit şi pe cei care controlează compania. Un fond de pensii din Ohio susţine că din cauza poziţiei dominante a băncilor preţurile CDS-urilor au fost cu 17-34 de ori mai mari în comparaţie cu cele de pe pieţele mai transparente.

Dacă sunt găsite vinovate în ancheta Comisiei, băncile ar putea fi amendate cu până la 10% din cifra lor de afaceri la nivel mondial, potrivit The Guardian.

„Tradingul direct nu este doar mai costisitor pentru investitori decât tradingul pe burse, ci este predispus la riscuri sistemice”, a atenţionat Almunia.

O parte din băncile anchetate de CE sunt investigate şi în scandalul manipulării dobânzilor LIBOR şi EURIBOR.

 

Conducerea băncii Vaticanului a demisionat într-un scandal de spălare de bani

Directorul băncii Vaticanului şi adjunctul său au demisionat „în interesul instituţiei şi a Sfântului Scaun” din cauza unui scandal de spălare de bani în care un monsignor de la Vatican a ajuns deja la închisoare şi care-l va determina pe Papa Francis să grăbească eforturile de reformă, scrie agenţia Associated Press.

Paolo Cipriani şi adjunctul său, Massimo Tulli, au demisionat „în cel mai bun interes al instituţiei şi Sfântului Scaun”, se arată într-un comunicat al Vaticanului.

Cipriani şi preşedintele de atunci al băncii au fost anchetaţi în 2010 de procurorii de la Roma pentru încălcarea legilor italiene contra spălării de bani după ce poliţia a confiscat 30 de milioane de dolari dintr-un cont al Vaticanului deschis la o bancă din Roma.

Niciunul dintre ei nu a fost acuzat, iar sechestrul pus pe bani a fost ridicat. Însă banca, Institutul pentru Lucrări Religioase, a rămas în atenţia procurorilor. Săptămâna trecută contabilul de la Vatican, monsignorul Nunzio Scarano, a fost arestat în cazul băncii Vaticanului, fiind acuzat de corupţie şi că a închis ochii în legătură cu planuri de a aduce din Elveţia în Italia 26 de milioane de dolari fără ca suma să fie declarată la autorităţile vamale. Scarano şi-a recunoscut vina, dar a spus că încerca doar să-şi ajute prietenii. El colabora adesea cu Cipriani şi Tulli pentru a obţine permisunea băncii necesară transferării banilor din şi în conturile sale de la Institutul pentru Lucrări Religioase. Scarano avea două astfel de conturi, unul personal şi unul numit Fondo Anzani în care primea donaţii menite ajutării bătrânilor.

AFACERI DE LA ZERO