Piaţa de muncă temporară va creşte şi anul acesta cu 10-15%, fiind alimentată de cererea tot mai mare din partea companiilor pentru angajaţi în regim de proiect. În ultimii trei ani, numărul românilor care au fost recrutaţi pe contracte temporare a ajuns la peste 52.000 de persoane, în creştere cu aproape 80% faţă de 2010, potrivit celui mai recent studiu realizat de Asociaţia Română a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT) din care fac parte firme de recrutare şi închiriere de forţă de muncă precum APT, Adecco, Lugera sau ManpowerGroup România.
Deşi contestată şi considerată a fi o variantă prin care angajaţii sunt plătiţi mai prost şi pe un job oricum instabil, munca temporară poate reduce din fenomenul muncii la negru sau numărul de contracte de angajare la „gri“ (încheiate pe salariul minim pe economie, restul pachetului salarial fiind acordat „în mână“). În plus, contractele de muncă în regim temporar se traduc în încasări mai mari la bugetul de stat.
Legea este permisivă şi neclară
„Noi susţinem paritatea de tratament a angajaţilor temporari, ni se pare normal ca aceştia să beneficieze de aceleaşi beneficii, tratamente ca angajaţii care au contracte pe perioadă nedeterminată. Legea nu este însă foarte clară. Aceasta spune că trebuie să existe paritate la nivelul condiţiilor, al beneficiilor, dar şi la cel al salariului atunci când vorbim despre aceeaşi poziţie. Dar ce se întâmplă când un angajator vrea să recruteze pe cineva pe o altă poziţie care poate nu există în companie? Cum îşi dă seama care este nivelul corect de salarizare?“, spune Sorina Donisa, preşedinte al ARAMT şi country manager al grupului de firme cu activităţi în recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT, cu afaceri de 15,7 mil. euro în 2012.
Ea precizează că un contract de muncă temporară are avantaje atât pentru companie, care poate găsi rapid forţă de muncă pregătită strict pentru perioadele în care businessul cere o capacitate de producţie mai mare, pentru cei care nu reuşesc să îşi găsească un job pe o perioadă nedeterminată şi care menţin contactul cu piaţa muncii şi îşi dezvoltă competenţe noi, dar şi pentru stat, care adună mai mulţi bani la buget. Anul trecut, cifra de afaceri a celor 13 companii membre ale ARAMT a ajuns la peste 216 milioane de euro, dintre care 50% s-au dus sub formă de taxe la bugetul local, potrivit Sorinei Donisa.
În opinia sa, ar trebui să existe o prevedere normativă legat de ceea ce înseamnă un nivel salarial egal pentru aceleaşi poziţii, pentru că sunt şi cazuri în care o companie are, spre exemplu, trei angajaţi cu aceeaşi fişă de post, dar care sunt plătiţi diferit (şi pe baza vechimii de muncă - n. red.) şi care nu ştie ce nivel salarial să ia în considerare pentru un nou candidat recrutat pe acelaşi post.
„Cred că această temă ar fi trebuit inclusă în iniţiativa legislativă discutată în prezent în Parlament şi care prevede ca agenţii de muncă temporară să încheie contracte pe o perioadă nedeterminată cu salariaţii şi să le ofere acestora 75% din salariul minim brut în perioada dintre două misiuni, timp de maximum trei luni. Cred că nu ar trebui să «inventăm roata», ci să asimilăm bunele practici din alte state europene“, explică Donisa. Iniţiativa face parte din proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 – Codul muncii propus la finalul anului trecut de senatorul PSD Şerban Valeca. Anemarie Muntz, preşedinte al EUROCIETT, confederaţia europeană a furnizorilor de servicii de muncă temporară, spune însă că în nicio ţară europeană nu există în prezent o astfel de prevedere. Mai mult, ea precizează că România este una dintre ţările europene cu cele mai multe restricţii nejustificate care vizează piaţa de muncă temporară, alături de Belgia, Franţa, Italia, Grecia, Luxemburg, Portugalia şi Spania.
Cele mai multe contracte de muncă temporară se încheie cu tinerii
Aproape 90% dintre cei care lucrează în regim temporar sunt fie absolvenţi de studii medii, de studii superioare sau se află în curs de finalizare a facultăţii. Reprezentanţii ARAMT mai susţin că peste jumătate dintre românii contractaţi pentru prima dată de o agenţie de muncă temporară erau şomeri (primeau indemnizaţie de şomaj sau nu îşi căutau activ un job), iar numai 14% dintre ei au revenit la acest statut după ce şi-au încheiat „misiunea“.
Sorina Donisa mai precizează că în ciuda faptului că piaţa de muncă temporară creşte (nu cu un ritm de 50%pe an, cum se întâmpla în anii trecuţi), antreprenorii sau sectorul public, spre exemplu, încă nu sunt foarte receptivi la ideea de a recruta angajaţi pe contracte cu agenţi de muncă temporară. În cazul în care interesul lor pentru munca temporară ar creşte şi şomajul s-ar reduce semnificativ, spun agenţii de muncă temporară, iar tinerii care nu îşi găsesc un loc de muncă din cauza lipsei de experienţă ar avea şansa de a intra în câmpul muncii pentru ca apoi să îşi găsească mai uşor un job.
„Cele mai multe locuri de muncă temporare, aproape 60%, au fost oferite tinerilor cu vârste de până în 31 de ani. Este o dovadă că munca temporară este o soluţie bună pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor, nu doar pe termen scurt, ci pe o perioadă medie, pentru că mai mult de 40% dintre misiunile angajaţilor se prelungesc cu contracte mai mari de 12 luni. Un utilizator de muncă temporară care va avea o poziţie deschisă pe perioadă nedeterminată se va îndrepta în primul rând spre cineva care a fost deja la el în companie, care cunoaşte deja organizaţia şi a dovedit că este performant“, adaugă Sorina Donisa.
În prezent, peste 60% dintre angajările temporare au o durată mai mare de trei luni, iar contractele temporare mai scurte de o lună au scăzut cu 50% până la 9. Cele mai multe cereri de recrutare în regim temporar vin din servicii (35%) şi producţie (34%), potrivit ARAMT, asociaţie înfiinţată în 2010 din care fac parte, în prezent, 13 jucători de pe piaţa serviciilor de resurse umane.
Piaţa locală a serviciilor de recrutare şi muncă temporară este estimată în prezent la peste 200 de milioane de euro.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.03.2014
