Consiliul Preşedinţilor BusinessEurope s-a reunit la Copenhaga, într-un context marcat de provocări economice şi geopolitice majore. Întâlnirea a fost găzduită de cele două federaţii membre din Danemarca – Confederaţia Angajatorilor Danezi (DA) şi Industria Daneză (DI) – şi a avut loc cu puţin timp înainte de preluarea oficială a Preşedinţiei daneze a Consiliului Uniunii Europene.
Cu această ocazie, liderii confederaţiilor patronale din întreaga Europă au adoptat Declaraţia de la Copenhaga – un document programatic ce reafirmă unitatea comunităţii de afaceri europene şi face apel la acţiuni hotărâte pentru consolidarea Uniunii Europene şi a competitivităţii economiei sale.
Declaraţia evidenţiază importanţa unei acţiuni comune şi coordonate, capabile să transforme provocările actuale în oportunităţi de creştere, prin politici responsabile, investiţii strategice şi susţinerea fermă a principiilor economiei de piaţă.
În timpul viitoarei preşedinţii daneze, BusinessEurope îi îndeamnă pe liderii UE:
- Să acţioneze în unitate şi să promoveze o politică comercială internaţională ambiţioasă. În ceea ce priveşte SUA, UE trebuie să protejeze interesele europene cu obiectivul final de a găsi o soluţie negociată, asigurând în acelaşi timp integritatea pieţei interne, inclusiv în statele EEA EFTA. Investiţiile transatlantice şi lanţurile valorice rămân foarte integrate. Creşterea tarifelor este o situaţie de pierdere reciprocă (lose-lose). În acelaşi timp, într-o lume marcată de incertitudini geopolitice, diversificarea comerţului şi a investiţiilor este fundamentală pentru a consolida rezilienţa şi a atenua riscurile. Prin urmare, este esenţială aprofundarea relaţiilor cu parteneri de lungă durată precum Regatul Unit şi Turcia, sprijinirea încheierii negocierilor comerciale în curs şi eforturile pentru o ratificare rapidă a acordurilor cu Mercosur şi Mexic.
- Să pună în aplicare rapid noua strategie privind Piaţa Unică pentru a elimina barierele transfrontaliere de reglementare. Piaţa Unică este coloana vertebrală a puterii economice a Europei. 60% dintre barierele în calea furnizării transfrontaliere de servicii şi a liberei circulaţii a forţei de muncă identificate în urmă cu mai bine de 20 de ani persistă şi sunt echivalente cu un tarif de 110 % pentru servicii. Este esenţială o adevărată liberalizare a serviciilor esenţiale pentru producţie, cum ar fi ingineria, logistica, instalaţiile industriale şi întreţinerea, precum şi dezvoltarea pieţelor europene de capital în cadrul unei uniuni a economiilor şi investiţiilor care combină uniunea pieţelor de capital şi uniunea bancară pentru a creşte disponibilitatea finanţării. În plus, o mai bună implementare, aplicare şi interpretare uniformă a normelor UE, precum şi o coordonare digitală îmbunătăţită între autorităţile naţionale sunt esenţiale pentru a valorifica pe deplin potenţialul liberei circulaţii a forţei de muncă şi a serviciilor. Declaraţia electronică este un prim pas tangibil în această direcţie.
- Să ia măsuri suplimentare pentru a reduce costurile energiei şi a decarboniza, promovând în acelaşi timp competitivitatea industrială. Clean Industrial Deal şi Action Plan on Affordable Energy sunt insuficiente pentru a reduce costurile energiei şi pentru a răspunde preocupărilor legate de competitivitatea europeană. Deşi acestea recunosc necesitatea de a crea un caz de afaceri de succes în tranziţia energetică şi climatică şi urmăresc reducerea preţurilor la energie, reducerea riscurilor investiţiilor private, accelerarea autorizaţiilor şi crearea de pieţe pentru produse circulare şi cu emisii scăzute de carbon, măsuri de ajutor imediate fie lipsesc, fie se bazează exclusiv pe implementarea naţională. Întreprinderile europene au nevoie urgentă de acţiuni rapide şi de impact, în special pentru a reduce costurile energiei pe termen scurt. Ajutoarele de stat specifice pot completa finanţarea UE pentru a sprijini întreprinderile în eforturile lor de tranziţie, care trebuie bine calibrate, monitorizate şi controlate pentru a menţine condiţii de concurenţă echitabile pe piaţa unică. Comisia trebuie să îşi respecte promisiunea de a asigura neutralitatea tehnologică efectivă şi de a facilita investiţiile în proiecte industriale curate. Prin urmare, contăm pe Preşedinţia daneză pentru a consolida lista de acţiuni concrete, pentru a asigura punerea lor imediată şi efectivă şi pentru a aborda rapid ceilalţi factori care subminează competitivitatea europeană.
- Să ofere soluţii de simplificare tangibile cerinţelor de raportare şi de reglementare. Ar trebui pus în aplicare un program continuu de reducere a sarcinii de reglementare, cu un obiectiv şi un calendar clar, precum şi propuneri generale adiţionale de simplificare a legislaţiei UE, pe baza celor 68 de propuneri ale BusinessEurope pentru reducerea sarcinii de reglementare. Agenda generală pentru o mai bună legiferare ar trebui consolidată şi contăm pe Preşedinţia daneză că va fi deschisă în negocierile privind actualizarea acordului interinstituţional privind o mai bună legiferare, pentru a se asigura că acesta serveşte ca un instrument puternic de asumare politică a principiilor unei mai bune legiferări. În plus, în urma aprobării propunerii de oprire a ceasului din primul Omnibus, ar trebui adoptate rapid ajustări pentru a face taxonomia mai practică, precum şi modificări semnificative privind simplificarea cerinţelor Directivei privind raportarea corporativă privind durabilitatea (CSRD), ale Directivei privind diligenţa necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CS3D) şi ale mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM). Dezechilibrele în ceea ce priveşte domeniul de aplicare semnificativ şi răspunderea în temeiul CS3D şi reducerile cantităţii de date care urmează să fie colectate, certificate şi publicate anual în cadrul CSRD ar trebui să fie completate de îmbunătăţiri suplimentare în unele domenii-cheie, cum ar fi o abordare mai armonizată a diligenţei necesare şi o revizuire ambiţioasă a standardelor.
- Să ofere soluţii de simplificare tangibile cerinţelor de raportare şi de reglementare. Ar trebui pus în aplicare un program continuu de reducere a sarcinii de reglementare, cu un obiectiv şi un calendar clar, precum şi propuneri generale adiţionale de simplificare a legislaţiei UE, pe baza celor 68 de propuneri ale BusinessEurope pentru reducerea sarcinii de reglementare. Agenda generală pentru o mai bună legiferare ar trebui consolidată şi contăm pe Preşedinţia daneză că va fi deschisă în negocierile privind actualizarea acordului interinstituţional privind o mai bună legiferare, pentru a se asigura că acesta serveşte ca un instrument puternic de asumare politică a principiilor unei mai bune legiferări. În plus, în urma aprobării propunerii de oprire a ceasului din primul Omnibus, ar trebui adoptate rapid ajustări pentru a face taxonomia mai practică, precum şi modificări semnificative privind simplificarea cerinţelor Directivei privind raportarea corporativă privind durabilitatea (CSRD), ale Directivei privind diligenţa necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CS3D) şi ale mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM). Dezechilibrele în ceea ce priveşte domeniul de aplicare semnificativ şi răspunderea în temeiul CS3D şi reducerile cantităţii de date care urmează să fie colectate, certificate şi publicate anual în cadrul CSRD ar trebui să fie completate de îmbunătăţiri suplimentare în unele domenii-cheie, cum ar fi o abordare mai armonizată a diligenţei necesare şi o revizuire ambiţioasă a standardelor.
- Să urmărească politici ambiţioase de cercetare şi inovare. UE trebuie să devină mai atractivă ca loc de investiţii în inovare pentru a pune bazele productivităţii, creşterii, competitivităţii pe termen lung dar şi tranziţiei verzi şi digitale. Acest lucru necesită o reglementare favorabilă inovării şi creşterea bugetului UE pentru cercetare şi inovare, acordând prioritate finanţării UE pentru competitivitatea industrială pentru a sprijini comercializarea cu succes a produselor, serviciilor şi metodelor de lucru inovatoare. De asemenea, este necesară o mai bună cooperare între cercetare, educaţie şi inovare în triunghiul cunoaşterii, precum şi o coordonare strânsă cu întreprinderile şi alte părţi interesate. În plus, pentru a facilita digitalizarea şi adoptarea tehnologiei, UE trebuie să se concentreze pe simplificarea acquis-ului digital şi pe punerea în aplicare a normelor digitale adoptate recent.
- Să asigure faptul că politica socială a UE contribuie la îmbunătăţirea competitivităţii şi abordează deficitul de competenţe şi de forţă de muncă care frânează întreprinderile. Acest lucru este esenţial pentru a avea o strategie industrială de succes şi pentru a crea locuri de muncă productive cu condiţii bune de muncă. Obstacolele în calea dezvoltării competenţelor diferă de la un stat european la altul. Respectarea competenţelor naţionale şi colaborarea cu partenerii sociali este esenţială pentru găsirea unor soluţii eficiente. BusinessEurope aşteaptă cu interes să îşi unească forţele cu instituţiile UE şi cu ceilalţi parteneri sociali pentru astfel de soluţii şi pentru punerea în aplicare cu succes a Uniunii competenţelor în contextul Pactului pentru dialogul social european. Viitoarea declaraţie Herning poate aduce un nou impuls în consolidarea educaţiei şi formării profesionale, inclusiv prin dezvoltarea competenţelor STEM şi dotarea oamenilor cu competenţele de bază necesare. În plus, întrucât perfecţionarea şi recalificarea nu vor fi suficiente în societăţile noastre îmbătrânite, măsurile eficiente de atragere a talentelor din ţări terţe şi de simplificare a procedurilor de angajare a acestora trebuie, de asemenea, să facă parte din răspuns.
- Să asigure securitatea, apărarea şi rezilienţa Europei. Este necesară o strategie comună de apărare şi pregătire, respectând în acelaşi timp repartizarea competenţelor din tratate. Dezvoltarea unei industrii europene de securitate şi apărare este esenţială pentru competitivitatea şi reindustrializarea UE. Pentru BusinessEurope, această strategie ar trebui să încurajeze cooperarea public-privat pentru a proteja funcţionarea infrastructurii, industriilor şi serviciilor critice în perioade de criză şi pentru a aborda fragmentarea Pieţei Unice a apărării pentru a promova creşterea capacităţii de producţie în industriile europene de apărare.
- Să deschidă calea unui cadru financiar multianual (CFM) eficace care să sprijine proiectele cu impact ridicat. Sprijinim pe deplin rapoartele Letta şi Draghi, în care se subliniază necesitatea unui CFM solid pentru a menţine competitivitatea, a promova inovarea, a susţine tranziţia verde, digitalizarea şi a îndeplini necesităţile de securitate şi apărare. UE trebuie să sporească implicarea sectorului privat pentru a-şi valorifica efectul multiplicator, pentru a simplifica accesul la fondurile UE şi pentru a acorda prioritate investiţiilor private în detrimentul cheltuielilor publice. Investiţiile private ar trebui încurajate prin reducerea sarcinii administrative, promovarea parteneriatelor public-privat şi asigurarea faptului că Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi băncile naţionale de promovare contribuie la reducerea riscurilor investiţiilor. UE ar trebui să raţionalizeze programele, să stabilească obiective clare şi să efectueze o evaluare ex-post sistematică care să conducă la realocarea fondurilor, în conformitate cu cele identificate. Având în vedere sarcina fiscală medie deja ridicată a UE în comparaţie cu concurenţii globali, resursele nu trebuie generate prin impozitarea mai mare a întreprinderilor.
Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti şi este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel naţional. Cu o contribuţie de 30% din în PIB şi peste 450.000 de angajaţi în 3900 de firme mari şi mici, cu capital românesc şi străin, Concordia este singura organizaţie din România membră în BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).
Ca partener social reprezentativ, ne concentrăm pe teme de o importanţă majoră pentru dezvoltarea şi prosperitatea României, printre care se numără piaţa muncii şi dialogul social, educaţia, digitalizarea, protecţia consumatorilor, viitorul transportului, fondurile europene, economia circulară.
