Antreprenori din domenii precum retail, publicitate, ateliere educative, agrobusiness, producţie sau organizări de evenimente au participat la a treia ediţie a seriei de conferinţe Hello!, organizate de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania.
Oamenii de afaceri nu ar trebui să mai aştepte de la stat stimularea mediului de afaceri şi crearea de noi businessuri, ci ar trebui să meargă în comunităţile din care provin şi să devină exemple pentru elevi şi studenţi, care vor putea deveni următorii mari antreprenori ai României pornind de la modelele pe care le urmăresc.
„Se pune întrebarea dacă avem cultura antreprenorială sau nu. Lucrurile au evoluat foarte mult. Ce ne lipseşte este acest sistem educaţional pentru că antreprenorul nu se naşte antreprenor, el poate fi creat. Ne aşteptăm că statul să facă lucruri, însă lucrurile încep de la fiecare dintre noi. Invitaţia mea: mâine vă întoarceţi în comunităţile voastre şi deveniţi un model pentru copii şi peste 20 de ani vorbim despre antreprenori“, a spus Al Kamara, CEO al companiei de publicitate Wave Division. El a fost prezent în cadrul evenimentului Hello, Bucureşti!, organizat de Ziarul Financiar cu sprijinul Băncii Transilvania. La rândul lui Tiberiu Moisă, director general adjunct IMM şi MidCo în cadrul Băncii Transilvania, crede că România trebuie să susţină mediul de business local.
„Oamenii învaţă mult mai mult, un start-up de astăzi este mai educat decât acum 20 de ani. Ca ţară, încă avem un deficit în care să susţinem mediul de business românesc. Mi-ar plăcea ca ideea de antreprenoriat să fie prezentată cât mai devreme în anii de şcoală“, a spus managerul. Ideea este susţinută şi de John Varbiu, unul dintre fondatorii Summer Well, care consideră că antreprenoriatul ar trebui să fie susţinut mai mult.
De asemenea, antreprenorii prezenţi în cadrul conferinţei spun că oamenii de afaceri locali trebuie să discute despre businessul lor şi să creeze comunităţi prin care să se sprijine reciproc. „Antreprenorii trebuie să comunice businessurile, să povestească, chiar şi în spaţiul digital“, spune Monica Cadogan, CEO al retailerului online Vivre. Pe de altă parte, Dan Coanda, fondator al evenimentului dedicat pasionaţilor de modă şi croitorie #Creativo, crede că nu toţi antreprenorii mici trebuie să devină mari.
„Ar trebui să se pună mai mult accent pe small business. Nu trebuie ca toţi antreprenorii să ajungă mari“.
Tiberiu Moisă, director general adjunct IMM şi MidCo, Banca Transilvania
►De ce în anumite zone antreprenoriatul este îmbrăţişat mai repede şi în altele mai greu?
Bucureştiul este principalul cuib, principalul furnizor de idei al României, chiar dacă sunt şi oraşe care se dezvoltă foarte frumos.
►Fiecare dintre noi vede o persoană în anumită etapă a unei activităţi. Noi discutăm cu antreprenorii într-un moment când au nevoie de un credit şi ai impresia că ştii totul despre viaţa lui. Dar nu e aşa. Pentru mine o calitate foarte importantă a antreprenorilor este această capacitate de a gestiona situaţiile dificile, de a fi rezistent la stres şi de a nu ceda. Vezi asta la marii antreprenori ai României.
Lângă curaj, creativitate, integritate admir foarte mult integritatea profesională a antreprenorilor. Oamenii învaţă mult mai mult, un start-up de astăzi este mai educat decât unul de acum 20 de ani. Ca ţară încă avem un deficit în care să susţinem mediul de business românesc. Mi-ar plăcea ca ideea de antreprenoriat să fie prezentată cât mai devreme în anii de şcoală.
John Varbiu, cofondator, Summer Well
►Summer Well a plecat din Drumul Taberei şi a ajuns la Domeniul Ştirbei din Buftea. Sămânţa acestui festival a fost pasiunea pentru muzică a mea şi a unuia dintre partenerii Summer Well. Crescând într-o perioadă nefericită când la radio nu se difuza muzica formaţiilor occidentale, cumva am avut norocul să fiu înconjurat de muzică pentru că la fiecare etaj din bloc sau la fiecare scară stătea un vecin care reuşea să aducă viniluri.
►Chiar şi în perioada aceea am trăit cu foarte multă muzică. A fost clar un lucru care ne-a marcat când eram copii. Apoi am lucrat în publicitate şi să înţelegem lumea asta, să lucrăm pentru branduri importante, să organizăm evenimente. La un moment dat această pasiune de copilărie s-a întâlnit cu know-how-ul din organizarea de evenimente şi aşa s-a născut Summer Well.
►La noi a fost inconştienţă dublată cu pasiunea pentru muzică. Noi am trăit cu gândul să facem acest festival, am fost invitaţi la o nuntă şi am descoperit domeniul Ştirbei şi am descoperit locul perfect pentru evenimentul nostru.
►Pe durata celor trei zile am avut 45.000-47.000 de oameni în cadrul festivalului. Formatul era de două zile, ulterior am adăugat night picnic pe care l-am denumit Summer Well Symphonic.
►Capacitatea maximă este de 15.000 de oameni pe zi şi am atins această cifră în aproape fiecare an.
Monica Cadogan, CEO, Vivre
►Vivre a început de la o idee. Voiam să fac altceva în afară consultanţă. Pe lângă omul potrivit la locul potrivit, a ajutat ca un antreprenor mic să aibă ambiţii mari. Suntem astăzi printre cele mai mari 1.000 de companii din România ca şi cifră de afaceri, deşi am pornit de la zero. Suntem o companie românească, care a crescut organic.
►Astăzi, suntem exportator net în opt ţări din regiune. Spun exportator net pentru că mai mult de 60% din cifra de afaceri o realizăm în afara ţării fără să producem. Noi exportăm doar servicii şi valoare adăugată.
►Mesajul meu pentu antreprenori este că, în afară de a avea curaj, trebuie să ne uităm foarte bine la regiune pentru că sunt foarte multe oportunităţi. Aşa cum îmi place mie să spun, România este doar un judeţ din Uniunea Europeană sau din regiune.
►Pentru modelul nostru, care este destul de limitat pentru că vindem doar online şi livrările durează mult pentru că livrăm pe stoc furnizor, competiţia puternică din offline este cea mai înaltă barieră de intrare. Pentru noi complicat este în Polonia, unde sunt multe companii în offline. Însă, cu siguranţă sunt multe oportunităţi, e foarte uşor să faci business pentru că sunt aceleaşi reguli. Se face business la fel din punct de vedere administrativ.
►În retail sunt destul de multe oportunităţi în regiune pentru retailul online nu a fost destul de bine dezvoltat. Noi vrem să lucrăm mai mult cu branduri autohtone care fac mobilă, saltele, covoare, canapele, ceramică etc. Ni se întâmplă să lucrăm cu furnizori străini şi să aflăm că produsele pe care le cumpărăm de la ei sunt făcute în România.
Al Kamara, CEO, Wave Division
►Eu am început cu 2-3 salarii puse deoparte. În câteva luni am consumat acei bani. Am cumpărat o maşină, restul de bani am investit într-o idee. În urmă cu 20 de ani am introdus capa şi roba în licee, dar mi-am dat seama că nu pot să fac bani din acest gen de servicii. După primul an am văzut că nu pot să fac bani din asta dar aveam încredere că orice aş face o să reuşesc. Eu vă invit să aveţi încredere în voi pentru că în orice business vă veţi confrunta cu probleme şi riscuri. După 20 de ani încă am businessul meu şi am avut încredere în mine. Asta m-a ajutat să fiu astăzi aici.
►Mă ocup de publicitate, ajung clienţii să-şi vândă produsele, fie că sunt în online, fie în offline. Acum câţiva ani aveam afaceri de cinci milioane de euro, acum 2 ani aveam circa un milion de euro, iar acum am aproape 3 milioane de euro. Îmi place la nebunie când lucrurile merg în jos şi trebuie să urci din nou.
►Se pune întrebarea dacă avem cultură antreprenorială sau nu. Lucrurile au evoluat foarte mult. Ce ne lipseşte este acest sistem educaţional pentru că antreprenorul nu se naşte antreprenor, el poate fi creat. Ne aşteptăm că statul să facă lucruri, însă lucrurile încep de la fiecare dintre noi. Invitaţia mea: mâine vă întoarceţi în comunităţile voastre şi deveniţi un model pentru copii şi peste 20 de ani vorbim despre antreprenori. Dacă oferim pro bono timpul nostru pentru tineri şi stăm de vorbă cu ei, România poate să aibă o cultură antreprenorială.
►Un antreprenor care are mai multe businessuri are stres pe măsură. Riscul există şi atunci când ai un singur business. Dacă investeşti în mai multe businessuri, trebuie să fie o sinergie între ele.
Ioan Enoiu, fondator Naturevo
►Am pornit ca cercetător, iar din 1991 am lucrat pentru o multinaţională, iar în 1998 am hotărât să încep de unul singur, Naturevo. Eram plătit la rezultat şi aveam un venit de 5.000 de dolari pe lună. Am plecat de la zero pentru că nu mă mai regăseam acolo. Am vrut să construiesc un model de business după gândirea mea. Am introdus peste 40 de produse pentru agricultura ecologică. Avem o cifră de afaceri de circa 24,5 milioane de euro anual. Am oameni în firmă care câştigă peste 5.000 de euro net pe lună pentru că fac performanţă.
►Antreprenoriatul poate să fie o idee sau o multitudine de idee, dar ca să devină realitate trebuie să fie consumate multă hârtie şi creioane. Nu se naşte nimic foarte uşor. Dacă ai o idee trebuie să o simulezi, să o testezi, să o duci în dinamică. Poate să reuşească astăzi, dar dacă construcţia nu este de lungă durată, nu vei reuşi să o duci mai departe.
►Nu aşteptaţi de la alţii, ci de la d-voastră.
►Ne aflăm în perioada dictaturii multinaţionalelor. Nu vă luptaţi cu elefanţii, ci lucraţi lângă ei. Nu o luaţi pe aceeaşi autostradă cu o multinaţională pentru că nu aveţi şanse.
Dan Coanda, fondator, #Creativo
►De vreo 20 şi ceva de ani vând maşini de cusut, de brodat şi tot ce înseamnă echipamente şi articole necesare pentru cei care vor să coasă, pentru fabrici, ateliere mici, oameni care fac asta din pasiune. Creativo este un eveniment, e rezultatul vânzării multor maşini de cusut.
►Prin ‘90 am început să vând maşini de cusut ca angajat. Nu existau credite, dădeam maşinile în leasing sau credit furnizor. Prin ‘99 ne-am transformat din angajaţi în angajator. La început era simplu, dar piaţa s-a schimbat. Acum avem 100 de furnizori, avem mai mulţi oameni, vindem mai multe branduri . Oferim soluţii tehnice şi utilaje pentru tot ce înseamnă industria de confecţii. Când offline-ul a început să scadă, pentru cineva care a vrut să cumpere o maşină de cusut era imposibil să găsească un loc unde să vadă cum arată produsele. Aşa a apărut Creativo, aflat la a şaptea ediţie. Reuşim să atragem 4.000-5.000 de oameni pe weekend, oameni pasionaţi de croitorie, design, facem ateliere, workshopuri. Avem mulţi clienţi cu afaceri mici. Cifra noastră de afaceri s-a schimbat dramatic, vindeam 100% maşini industriale, acum vindem jumătate maşini de uz casnic şi jumătate maşini industriale. Avem o cifră de afaceri de 3-4 milioane de euro pe an. Ar trebui să se pună mai mult accent pe small business. Nu trebuie toţi să ajungă mari. Micul antreprenor trebuie crescut.
Ion Neculai, cofondator Eematico
►La Eematico de patru ani creăm cursuri prin care să-i ajutăm pe copii să dea sens lucrurilor pe care le învaţă prin activităţi practice şi prin joacă. Eu sunt de meserie arhitect, dar în echipă suntem şi designeri, psihologi, sociologi sau ingineri. Cu toţii împărţim o pasiune pentru joacă. Am început cu cursuri de arhitectură şi am încercat să acoperim cât de mult zona de ştiinţe exacte şi ştiinţe naturale peste care am adăugat şi un „strat“ de dezvoltare personală pentru că încercăm să ajutăm copiii să comunice mai bine şi să lucreze în echipă.
►Un numitor comun este dorinţa de a pregăti copii pentru ce va veni: nu poţi să ştii ce funcţionează şi ce nu şi faptul că este nevoie de inovaţie, iar asta se face explorând şi dezvoltând creativitatea. Am avut 5.000 de copii care au trecut prin activităţile noastre, de la 3 la 12 ani. Facem asta fie la noi la centru, fie în şcoli şi grădiniţe, avem şi un ONG. Copiii caută să se distreze şi să se joace. La această vârstă copiii trebuie să încerce cât mai multe lucruri, dar ei caută să se joace, este mecanismul lor de învăţare. Părinţii trebuie să le acorde timp să exploreze şi să se joace. Nu există ideea că nu există timp. Timpul se face, mai ales că copilul este viitorul. Ar trebui să investeşti oricât în copilul tău.
►Cred că ar trebui să existe mai multe poveşti de succes pentru a dezvolta antreprenoriatul, şi acei oameni să se întoarcă să împartă poveştile cu ceilalţi.
►Organizăm cursuri în principal în grădiniţe private, iar în cazul şcolilor private procentul este de 50% şcoli de stat şi 50% şcoli private. În şcolile de stat părinţii sunt cei care ne aduc acolo.
