Consilierul prezidenţial pe probleme economice, Cosmin Marinescu, a declarat că noul Cod Fiscal ar fi avut implicaţii semnificative asupra bugetului pe anul 2016 şi a precizat că Executivul nu a prezentat un plan de reducere a cheltuielilor, care să garanteze că relaxarea fiscală ar fi una sănătoasă.
Consilierul prezidenţial a motivat decizia preşedintelui de a respinge noul Cod Fiscal prin faptul că actul normativ ar fi genereat un deficit brut estimat la circa 2,9% din PIB, adică circa 21,4 miliarde lei.
''Am luat în considerare şi efectele bugetare pozitive ale relaxării fiscale, adică aşa-numitele efectele de runda a doua, care au fost estimate de Ministerul Finanţelor – mai mult sau mai puţin optimist, încă nu ştim asta – la circa 0,6% din PIB, adică circa 4,5 mld. lei. În continuare, am luat în considerare şi creşterile certe şi recente ale unor cheltuieli deja aprobate prin acte normative, care vor induce asupra bugetului pentru 2016 o cheltuială suplimentară de circa 0,2% din PIB. Astfel, dacă tragem linie, ajungem la un deficit bugetar final de circa 2,5% din PIB, fapt ce arată o abatere semnificativă de la angajamentele bugetare asumate, care se cifrează la 1,2% pentru 2016. Aceasta indică în mod clar o anumită imprudenţă fiscală", a precizat Marinescu.
"Nu a fost prezentat un plan de reducere a cheltuielilor bugetare. (...) Nu ştim cum va arăta bugetul pe anul 2016", a adăugat el, precizând că pentru ca relaxarea fiscală să fie sustenabilă este nevoie de regândirea întregii politicii bugetare. Marinescu a insistat supra nevoii de prudenţă şi a necesităţii unor măsuri de compensare a reducerii taxelor, adăugând că actul normativ nu a avut nici acordul FMI.
Prin generarea unui deficit de 2,9% din PIB, guvernul încalcă angajamentele României, asumate prin Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare», tratat adoptat de către România în anul 2012. În acest context legal şi instituţional, atât Comisia Europeană cât şi Fondul Monetar Internaţional avertizează că România nu va respecta obiectivul bugetar pe termen mediu, aşa-numitul MTO, care este ţinta de deficit structural de 1% din PIB.
"Aşadar, aplicarea Codului fiscal ar încălca, paradoxal, tocmai prevederile Codului fiscal. Trebuie precizat, de asemenea, că nu există acordul Comisiei Europene şi al FMI privind Codul Fiscal, aşa cum eronat s-a strecurat această idee în spaţiul public", a subliniat Marinescu.
Consilierul prezidenţial a mai argumentat prin faptul că măsurile prevăzute în Codul fiscal riscă să pună în pericol echilibre macroeconomice.
"Măsura de reducere a TVA este, bineînţeles, una dezirabilă, necesară. Problema este tocmai punerea ei laolaltă cu toate celelalte măsuri, în acelaşi moment. Uneori, această abordare de tip all-inclusive îşi anihilează, paradoxal, propriile şanse de reuşită. Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că introducerea cotei reduse de TVA pentru alimente este o măsură bună, cu efecte benefice, inclusiv în planul reducerii evaziunii fiscale. Oricum, chiar şi în legătură cu această măsură, mai trebuie aşteptat pentru a putea evalua, într-o manieră cuprinzătoare, toate efectele economice şi implicaţiile bugetare", a mai spus Marinescu.
Preşedintele Klaus Iohannis a respins noul Cod Fiscal şi l-a retrimis Parlamentului spre reexaminare, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o "riguroasă analiză" a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.
"Susţinem relaxarea şi simplificarea fiscală prin reducerea unor taxe şi impozite în condiţiile în care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscală şi predictibilitate. Din această perspectivă, considerăm că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă şi temeinică analiză a implicaţiilor întregului set de măsuri fiscale şi bugetare asupra construcţiei bugetului general consolidat, atât pentru anul 2016, cât şi pentru anii următori şi numai cu respectarea obligaţiilor asumate de România şi a legislaţiei interne referitoare la disciplina financiar-bugetară", se arată în cererea de reexaminare publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele mai spune că "bunăstarea economică unanim dorită de toate forţele politice din România în beneficiul cetăţenilor şi al agenţilor economici poate fi atinsă numai printr-o abordare fiscal-bugetară responsabilă, predictibilă pe termen lung, în concordanţă cu obiectivele de creştere economică sustenabilă".
"Simpla relaxare fiscală, neînsoţită de continuarea procesului de creştere a colectării veniturilor şi de o reaşezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai raţională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluţiilor economice şi sociale viitoare", se mai arată în cererea şefului statului.
Din perspectiva sustenabilităţii, şeful statlui arată că, aşa cum a fost transmis spre promulgare, Codul Fiscal prezintă o serie de "riscuri interne şi externe".
"Astfel, în plan intern, riscurile şi vulnerabilităţile ar putea fi reprezentate, în primul rând, de revenirea la o politică fiscal-bugetară prociclică, într-un moment cât se poate de nepotrivit, în care România are nevoie să iasă pe termen lung din capcana politicilor prociclice, care induc creştere economică nesustenabilă şi dezechilibre masive în recesiune. În al doilea rând, un alt risc este reprezentat de absenţa unei corelări necesare între priorităţile şi politicile fiscale, pe de o parte, şi priorităţile şi politicile bugetare, pe de altă parte. O consecinţă a intrării în vigoare a noului Cod fiscal poate fi şi neglijarea unor priorităţi bugetare asumate prin consens politic, cum ar fi obiectivul de creştere a bugetului pentru apărare la 2% din PIB până în anul 2017", mai spune preşedintele.
Alte riscuri şi vulnerabilităţi la adresa cadrului fiscal-bugetar ar putea decurge din contextul european şi internaţional actual, în care situaţia economică a Greciei generează incertitudini majore, nu doar în zona euro, iar pieţele financiare globale pot resimţi şocuri şi căderi dintre cele mai puternice, susţine şeful statului.
"În acest context, riscul de finanţare ar putea creşte semnificativ. Totodată, semnalăm că promovarea unui model economic axat pe creşterea consumului în dauna investiţiilor ar putea supralicita aportul consumului la creşterea economică şi, în plus, ar putea afecta şi competitivitatea şi balanţa externă a României. Nu în ultimul rând, actualul scenariu fiscal-bugetar ar putea afecta obiectivul asumat explicit de către Guvern privind aderarea la Zona Euro.
Preşedintele poate respinge o singură dată promulgarea unei legi. Parlamentul se află în vacanţă. Legislativul poate fi convocat în sesiune extraordinară la cererea preşedintelui României, a Biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, potrivit art.66 din Constituţie.
