Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi Confederaţia Patronală Concordia resping intenţia de introducere a unei taxe suplimentare pe tranzacţiile bancare, considerând că propunerea vehiculată în spaţiul public este un exemplu de abordare superficială a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice şi sociale nedorite, negative, pe termen lung.
Printre efectele negative estimate de cele două asociaţii se numără migrarea către plăţile în numerar, cu efect direct asupra evaziunii fiscale şi creşterea economiei negre, încurajarea fenomenului de deschidere de conturi bancare în afara Românie, migrarea către platforme cu risc ridicat, de tip crypto sau de intermediere neautorizate, creşterea inflaţiei.
”În contextul unei situaţii bugetare critice cu care se confruntă România, care atrage necesitatea luării de măsuri radicale, atragem atenţia că este necesar să fie respectate principiile economice de bază şi să se adreseze cauzele fundamentale ale problemelor, prin măsuri sustenabile şi echilibrate, nu prin măsuri hazardate şi populiste”, se arată în mesajul comun al celor două asociaţii.
Reprezentanţii patronatelor subliniază că orice măsura fiscală trebuie să respecte principiile predictibilităţii şi eficienţei economice.
”Soluţiile reale pentru reducerea deficitului bugetar ţin de digitalizarea administraţiei, colectarea eficientă a taxelor, stimularea iniţiativei private şi nu introducerea de taxe ad-hoc care penalizează exact contribuabilii care îşi plătesc cu regularitate obligaţiile fiscale către Stat”.
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi Confederaţia Patronală Concordia susţin că experienţa anilor trecuţi arată că măririle de taxe, taxele speciale ad-hoc şi celelalte măsuri de ”peticire” a bugetului nu au adus niciun beneficiu, dimpotrivă, au stimulat irosirea banilor publici.
”Nu am identificat vreun efect pozitiv în economie rezultat din impozitul pe cifra de afaceri sau cel pe activele bancare instituite în ultimii ani, tot cu scopul declarat al echilibrării bugetului de stat; din contră, astfel de taxe au împovărat şi mai mult contribuabilii de bună credinţă”.
Redăm mai jos doar câteva dintre efectele probabile ale unei asemenea taxe pe tranzacţii bancare:
- migrarea către plăţile în numerar, cu efect direct asupra evaziunii fiscale şi creşterea economiei negre, scăderea nivelului de bancarizare (care este, oricum, cel mai mic din Europa), stoparea/amânarea investiţiilor în infrastructura de plăţi electronice, zădărnicirea eforturilor de digitalizare ale Statului (e-factura, e-TVA, SAF - T);
- încurajarea fenomenului de deschidere de conturi bancare în afara României, ceea ce poate duce la competiţie neloială pentru băncile româneşti şi un control mai dificil al fluxurilor de bani de către autorităţile fiscale;
- migrarea către platforme cu risc ridicat, de tip crypto sau de intermediere neautorizate, care, pe lângă faptul că expune contribuabilul la riscuri semnificative, generează vulnerabilitate pentru sistemului financiar şi riscuri de securitate naţională;
- creşterea inflaţiei determinată de efectul în cascadă a aplicării taxei pe circuitul de formare a preţului produselor şi serviciilor, în condiţiile în care trăim deja într-o economie în care inflaţia este cu mult peste ţinta asumată;
- împovărarea suplimentară a categoriilor vulnerabile în condiţiile în care vor fi afectate şi plăţile cu caracter social (pensii, ajutoare, burse, alocaţii, indemnizaţii, şomaj), care sunt operate, preponderent, prin transferuri bancare;
- creşterea preţului serviciilor bancare în condiţiile în care costurile de implementare a acestei taxe dar şi creşterea costurilor de administrare a plăţilor în numerar se vor translata, cel mai probabil, în costurile serviciilor şi produselor bancare, conform principiilor de piaţă;
- frânarea procesului de modernizare a economiei raportat la faptul că această taxă contravine frontal obiectivului strategic naţional de digitalizare şi de adoptare a serviciilor financiare moderne.
Aceste aspecte au fost sesizate şi de Comisia Europeană în cazul unei taxe similare impuse în Slovacia.
