ZF 24

Construcţiile dau semnale de creştere, dar cu o floare nu se face primăvară

Construcţiile dau semnale de creştere, dar cu o floare nu se face primăvară

Autor: Andreea Neferu

13.07.2015, 00:02 377

Sectorul contrucţiilor a scăzut pe timp de criză cu circa 40%, fiind puternic afectat de scăderea sumelor injectate de stat în proiecte publice, cât şi de investiţiile din ce în ce mai mici ale mediului privat. 2015 este un an pe care industria de profil l-a început cu dreptul, având în vedere că în primul trimestru lucrările de construcţii au avansat cu circa 13%, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Plusul a fost semnificativ pe segmentul de rezidenţial, de 19,8%, în timp ce lucrările inginereşti (de infrastructură) au înregistrat o scădere de 0,2%, potrivit datelor în serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Astfel, segmentul care rămâne „în urmă“ este cel al construcţiilor de infrastructură, care de altfel ar putea avea şi cel mai puternic impact pozitiv asupra industriei în ansamblu odată ce proiectele de drumuri şi căi ferate vor fi demarate în forţă. Reducerea investiţiilor publice a lovit de-a lungul ultimilor ani cel mai mult sectorul construcţiilor şi în special pe cel al construcţiilor inginereşti, care anul trecut s-a contractat cu peste 20%.

Totuşi, cheltuielile de investiţii ale statului (cheltuielile de capital şi din alte surse, în special fonduri UE) sunt prevăzute să avanseze cu peste 20% în 2015, până spre 40 de miliarde de lei (9 miliarde de euro). Chiar şi în acest context, jucătorii din construcţii sunt prudenţi în a proclama o revenire sustenabilă a sectorului de profil, ba chiar vorbesc de o evoluţie „anemică” a acestuia.

„Principalele caracteristici ale pieţei construcţi­ilor în 2015 sunt incertitudinea, predictibilitatea precară, dar şi presiunea acută pe proiectele cu termen de finalizare în 2015. În acest context, piaţa (construcţiilor – n.red.) va evolua anemic. Investiţi­ile private nu vor fi majorate substanţial, iar investiţiile publice vor fi tărăgănate de poziţii abuzive ale entităţilor achizitoare, de sincope în finanţări şi de amânarea unor modificări legislative necesare şi importante”, atenţionează Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române  Antrepre­no­rilor de Construcţii (ARACO). Sectorul construcţiilor a pierdut în medie în ultimii şapte ani aproape 70.000 de angajaţi, ajungând anul trecut la puţin sub 350.000 de salariaţi, potrivit datelor puse la dispoziţie de ARACO. Mai mult, o serie de jucători din această industrie s-au confruntat cu o serie de probleme în contextul în care proiectele de construcţii au fost mai puţine, atât cele finanţate de către state, cât şi cele făcute pe bani privaţi. În aceste condiţii, multe firme care activează în acest sector au fost nevoite fie să îşi ceară insolvenţa, fie să pună lacăt operaţiunilor. Nici firmele mari, care au construit în România proiecte de anvergură precum autostrăzile, nu au scăpat de această soartă. Constructori mari cu acţionariat local precum Romstrade (controlat de Nelu Iordache), Confort (Georgică Cornu), Vectra Service (Marcel Butuza) sau Tehnologica Radion (Theodor Berna) au intrat în insolvenţă în ultimii ani, după ce criza a lovit puternic piaţa construcţi­ilor, care a scăzut cu circa 40% în recesiune. Potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 35.725 de firme de construcţii şi-au depus situaţiile financiare aferente anului 2013. Printre aceste companii se numără cele cu activităţi în construcţii de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, de drumuri şi autostrăzi, căi ferate de suprafaţă şi subterane, poduri şi tuneluri, demolare de construcţii, pregătire a terenului, foraj şi sondaj pentru construcţii.

Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO: Principalele caracteristici ale pieţei construcţi­ilor în 2015 sunt incertitudinea, predictibilitatea precară, dar şi presiunea acută pe proiectele cu termen de finalizare în 2015. În acest context, piaţa (construcţiilor – n.red.) va evolua anemic. Investiţi­ile private nu vor fi majorate substanţial, iar investiţiile publice vor fi tărăgănate de poziţii abuzive ale entităţilor achizitoare, de sincope în finanţări şi de amânarea unor modificări legislative necesare şi importante

Laurenţiu Plosceanu,  preşedintele ARACO: Principalele caracteristici ale pieţei construcţi­ilor în 2015 sunt incertitudinea, predictibilitatea precară, dar şi presiunea acută pe proiectele cu termen de finalizare în 2015. În acest context, piaţa (construcţiilor – n.red.) va evolua anemic. Investiţi­ile private nu vor fi majorate substanţial, iar investiţiile publice vor fi tărăgănate de poziţii abuzive ale entităţilor achizitoare, de sincope în finanţări şi de amânarea unor modificări legislative necesare şi importante

 

Din cele aproape 36.000 de firme, peste 5.000 se aflau în insolvenţă la începutul acestui an, potrivit calculelor ZF care folosesc date anterioare ale ARACO, care susţin că una din şapte companii de construcţii se află în insolvenţă.

Piaţa construcţiilor s-a ridicat anul trecut la 8,9 miliarde de euro, în contextul în care întregul PIB al României a trecut de 151 de miliarde de euro, potrivit datelor Eurostat. Dacă construcţiile ar creşte cu 10 - 15% anul acesta, până la o valoare de 9,8 - 10,2 miliarde de euro, atunci numai acest sector va putea aduce la creşterea economică o contribuţie de 0,6 - 0,9%, potrivit estimărilor ZF. Comisia Naţională de Prognoză estimează însă că anul acesta construcţiile vor aduce 0,4% din avansul PIB estimat la 3,3%, după ce anul trecut nu au avut nicio contribuţie la creşterea economică.

În perioada de boom construcţiile creşteau şi cu 30%, contribuind substanţial la creşterea economică de 7-8%. Dar în ultimii ani nu numai că nu a mai reuşit să aibă o contribuţie la creşterea economică, dar a ajuns să aibă o pondere din ce în mai mică în PIB, culminând anul trecut, când a generat doar 6,3% din Produsul Intern Brut, faţă de 10-11% în anii de boom, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

„Printre elementele ce pot stimula piaţa locală a construcţiilor se numără reforma legislaţiei achiziţiilor publice după directivele comunitare, certificarea obligatorie a capabilităţilor tehnice pentru operatorii din piaţă, actualizarea legii calităţii în construcţii, modul în care partenerii implicaţi îşi vor realiza sarcinile specifice în proiectele din fonduri europene aferente exerciţiului 2007-2014 etc.”, conchide Plosceanu.

AFACERI DE LA ZERO