ZF 24

Corina Creţu, comisarul român, aşteaptă să primească astăzi portofoliul dezvoltării regionale care gestionează peste 300 miliarde de euro din banii Uniunii Europene

Corina Creţu, viitorul comisar, dincolo de funcţiile politice, unele importante, pe care le-a deţinut sau le deţine, nu are o experienţă vizibilă şi directă în gestionarea fondurilor sau în materie de dezvoltare regională. Mediafax Foto

Corina Creţu, viitorul comisar, dincolo de funcţiile politice, unele importante, pe care le-a deţinut sau le deţine, nu are o experienţă vizibilă şi directă în gestionarea fondurilor sau în materie de dezvoltare regională. Mediafax Foto

Autor: Iulian Anghel

10.09.2014, 00:07 789

Jean-Claude Juncker, preşe­dintele viitoa­rei Comisii Europene, anunţă astăzi odată cu prezentarea tuturor porto­foliilor membrilor noului exe­cutiv comunitar, ce domeniu va ges­tiona Corina Creţu (47 de ani), viitorul comisar european din partea României.

La Bucureşti toată lumea se aşteaptă ca viitorul comisar român să primească gestiunea „Politicii regionale“, - una dintre cele mai importante direcţii din Comisie, post dificil, dar puternic finanţat - şi asta după ce valuri de zvonuri de la Bruxelles au circulat în ultimele zile şi, potrivit acestora, Corina Creţu ar fi urmat să preia un portofoliu minor, anume „ajutorul umanitar“. 

Într-o vreme în care una dintre ţintele principale ale Uniunii Europene este estom­parea decalajelor între cele 353 de regiuni ale Europei, ţintă de o importanţă covârşitoare şi pentru România, finanţarea regiunilor este o prioritate de prim rang, iar banii alocaţi pe măsură: 35% din bugetul de 908 miliarde de euro (în angajamente de plăţi) al Uniunii merg, între 2014 şi 2020, spre regiuni.

Zvonurile privind un fotoliu minor pentru Creţu au fost potenţate şi de CV-ul ei pentru că viitorul comisar, dincolo de funcţiile politice, unele importante, pe care le-a deţinut sau le deţine, nu are o experienţă vizibilă şi directă în gestionarea fondurilor sau în materie de dezvoltare regională.

Însă, din nou, zvonurile au luat alt drum şi, din declaraţiile publice sau cele nepublice de la Bruxelles reiese că ea va primi, totuşi, postul de comisar pentru regiuni deţinut acum de  Johannes Hahn, cunoscut în România pen­tru desele vizite pe care le-a făcut la Bucureşti, dar şi pentru criticile la adresa neputinţei administraţiei româneşti de a cheltui banii destinaţi dezvoltării regionale.

În exerciţiul financiar multianual 2014-2020, Consiliul European din februarie 2012 care a adoptat bugetul a alocat resurse de 313,2 miliarde de euro pentru „obiectivul investiţii pentru creştere şi locuri de muncă“, sume ce sunt trimise direct spre cele trei tipuri de regiuni (definite în funcţie de PIB).

Alte câteva zeci de miliarde din zona dezvoltării regionale sunt împărţite în alte capitole, ceea ce înseamnă că viitorul comisar al dezvoltării regionale va avea pe mână un buget imens (aproape 350 de miliarde de euro, în şapte ani, mandatul Corinei Creţu fiind însă de cinci ani).

Dezvoltarea regională este, astfel, al doilea portofoliu în funcţie de volumul de finanţare, după Agricultură, portofoliu pe care îl deţine, în comisia ce-şi încheie mandatul, Dacian Cioloş.

Ce interesează România acum este că 164 de miliarde de euro din totalul fondurilor alocate direct regiunilor se duc spre „regiunile mai puţin dezvoltate“ (PIB/locuitor mai mic de 75% din PIB-ul mediu al UE-27). Din cele opt regiuni de dezvoltare, România are şapte regiuni în această clasă şi abia una (Bucureşti –Ilfov) în cea de-a doua clasă a „regiunilor de tranziţie“ (PIB/locuitor între 75% şi 90% din media UE).

În exerciţiul financiar 2014-2020, România a primit, la capitolul dezvoltare regională (prin Programul Operaţional Regional), 6,7 miliarde de euro, adică 2,1% din fondurile directe alocate tuturor regiunilor şi 4% din fondurile totale alocate regiunilor sărace. Acest lucru înseamnă o creştere de peste 60% a fondurilor regionale faţă de perioada 2007-2013, când României i-au fost alocate 4 miliarde de euro, adică 20% din totalul fon­durilor structurale alocate României, de 19,2 miliarde de euro.

Faţă de situaţia lamentabilă a absorbţiei fondurilor structurale, Programul Operaţional Regional stă mai bine, având o rată de ab­sorbţie de 47% (1,8 mld. euro), la media absorbţiei de 36%.

În exerciţiul financiar 2014-2020, România va primi de la UE în jur de 22 de miliarde de euro fonduri structurale, nouă miliarde de euro fonduri de dezvoltare rurală şi alte aproximativ nouă miliarde de euro subvenţii agricole - în total aproximativ 40 de miliarde de euro.

Premierul Victor Ponta a refuzat ieri să mai comenteze pe marginea portofoliului ce va fi atribuit comisarului român (în trecut a susţinut că a negociat cu Juncker portofoliul dezvoltării regionale): „Domnul preşedinte al Comisiei Europene, domnul Juncker, va anunţa mâine (astăzi – n.red.) portofoliile“.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO