ZF 24

Credeţi că pe Băsescu sau pe Ponta îi interesează că Viorel Cataramă a dat afară 66 de angajaţi?

Credeţi că pe Băsescu sau pe Ponta îi interesează că Viorel Cataramă a dat afară 66 de angajaţi?

Autor: Cristian Hostiuc

25.08.2013, 20:02 5513

Miercuri, 21 august – preşedintele Băsescu anunţă: premierul nu-mi mai răspunde la telefon. Peste o oră vine reacţia premierului Victor Ponta: Nu răspund la telefon unor oameni neserioşi, Băsescu sabotează iar guvernul, ca în 2012.

Cu o zi înainte, marţi, 20 august – producătorul de mobilă Elvila, deţinut de omul de afaceri Viorel Cataramă, anunţă că este nevoit să concedieze 66 de angajaţi din cei 985 pe care îi are pe lista lunară de plată – 39 din secţia de producţie, 20 de la divizia de vânzări şi 6 de la departamentul financiar – din cauza scăderii vânzărilor în magazinele proprii, pe fondul prelungirii şi accentuării crizei economice, reducerea comenzilor pentru export, dar şi al creşterii preţurilor la materii prime, materiale, energie şi combustibil. Măsura de concediere a fost agreată cu sindicatele.

Atât preşedintele Băsescu, cât şi premierul Victor Ponta îl cunosc pe Cataramă, cu care au împărţit banca politicii. Credeţi că vreunul dintre ei l-a sunat să-l întrebe ce ar putea ei să facă astfel încât să nu dea oameni afară? Credeţi că l-a interesat pe vreunul dintre cei doi oameni care conduc România ce se întâmplă în companii? Când a izbucnit criza cancelarul german Angela Merkel a făcut imediat turul puternicelor companii germane pentru a vedea ce poate să le ofere astfel încât acestea să nu dea oameni afară.

Dacă nu vă place Cataramă, puteţi înlocui numele lui cu multe alte nume de antreprenori sau manageri de companii din economia românească care sunt nevoiţi, în prezent, să dea oameni afară sau să le reducă salariile pentru că vânzările se reduc, pentru că piaţa internă de consum începe din nou să scadă, pentru că sentimentul în economie nu este aşa optimist.

În timp ce aceşti doi capi ai României îşi dau „reject”, din economie dispar 100.000 de lei net pe lună, salariile celor 66 de angajaţi ai Elvila, scad vânzările altor companii, poate nu se mai plătesc nişte rate la bancă, iar statul are un minus de 80.000 de lei în impozite şi contribuţii sociale. În schimb, statul se trezeşte că, în loc să încaseze bani, trebuie să plătească  30.000 de lei pe lună ajutoarele de şomaj. Totul este înlănţuit. La şase luni bugetul are un minus de 6 miliarde de lei.

Nu ştiu cine pe cine sabotează, dar conform comunicatului oficial din 31 iulie al Institutului Naţional de Statistică, în luna iunie şomajul a fost estimat la 736.000 de persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (720.000 de persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună din anul precedent (710.000 persoane). Rata şomajului este estimată la 7,6%, iar de la începutul anului rata a crescut constant. Conform ultimului buletin de conjunctură al BNR, managerii din industrie şi construcţii se aşteaptă la noi disponibilizări.

În cei cinci ani de criză România a pierdut peste 600.000 de locuri de muncă, recuperându-se doar 100.000. Cei mai mari 100 de angajatori au un minus de 36.000 de angajaţi faţă de 2008. Salariile în sectorul privat cresc foarte încet, dacă nu chiar deloc, iar în termeni reali, luând în considerare inflaţia, în anumite sectoare chiar au scăzut. La stat, după tăierea de 25% operată în 2010, cei mai mulţi dintre bugetari au primit banii înapoi, dar în termeni reali toţi sunt pe minus.  

De obicei, guvernatorul BNR nu îşi bătea capul cu subiectul locuri de muncă, având în vedere că nu asta este preocuparea Băncii Naţionale, conform statutului, ci stabilitatea preţurilor şi a sistemului bancar. La ultima conferinţă el a vorbit despre necesitatea unei creşteri economice sustenabile care să creeze locuri de muncă.

Dar cum creăm locuri de muncă, pentru că totul pare că merge din inerţie în economie, fără nicio direcţie, fără niciun plan? Întreprinderile mici şi mijlocii au fost cele mai lovite în criză, micii antreprenori  confruntându-se peste noapte cu scăderea vânzărilor, ceea ce le-a adus automat compania în situaţia de insolvenţă, respectiv imposibilitatea de a-şi plăti datoriile, în special pe cele către bancă. Robinetul finanţării bancare a secat, aşa că fiecare îşi administrează firma, cei care o mai au, la limita subzistenţei. „Pe noi, aştia de mai jos, cu doi-trei salariaţi, care nu am avut un spate financiar – ne-au terminat”, spune un mic antreprenor. În aceste condiţii nici nu se pune problema unor noi angajări pentru foarte multe companii. Dacă investiţiile scad, dacă lucrările de infrastructură se reduc, dacă toţi se uită cu teamă la luna viitoare, cine creează locuri de muncă?

Până când guvernul va crea un milion de locuri de muncă, aşa cum a promis premierul prin planul unor investiţii de 10 miliarde de euro, singura certitudine este că Viorel Cataramă a concediat 66 de oameni, conform actelor înaintate la inspectoratele teritoriale de muncă.

Nu ştiu ce au de împărţit preşedintele şi premierul atât de important încât îşi întorc spatele în văzul tuturor, dar să nu uite că cei 3,1 milioane de angajaţi din sectorul privat plătesc salariile celor 1,2 milioane de bugetari, printre care şi ei, la care se adaugă şi pensiile celor 5,3 milioane de pensionari.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.08.2013.

AFACERI DE LA ZERO