ZF 24

Creşterea economică de 5%. Şi luna de pe cer

Creşterea economică de 5%. Şi luna de pe cer

Autor: Cristian Socol

11.12.2013, 21:59 1447

Părerile cu privire la obţinerea unei rate de creştere economică de 5% în România următorilor doi-trei ani sunt inconsistente din punct de vedere economic. Nu ştiu cine a întocmit discursul şefului unei bănci importante din România, dar ceea ce a ieşit denotă atât neînţelegeri teoretice, cât şi practice, descifrarea incompletă a factorilor creşterii economice şi a potenţialului economiei noastre. În fapt, reprezintă declaraţii puse în faţa publicului pentru a părea că există un discurs interesant, un mesaj tare, comunicat presei şi auditoriului.

Vorbim vorbe şi discutăm discuţii. Ţinta de 5% nu este fezabilă în următorii ani. Acum suntem la un potenţial estimat de 1,6%, iar la nouă luni avem o creştere reală de 2,7%. Pentru a vedea cum stăm comparativ cu ţări din UE selectate ne putem uita la rezultatele estimărilor Comisiei Europene, prognoze pe baza metodei funcţiei de producţie (relevantă faţă de metodele pur statistice), ce permite identificarea clară a factorilor creşterii economice.

 Observăm că rezultatele sunt mixte, positive pentru ţările baltice (ţări mici, mult mai dinamice) şi negative pentru ţările mature, dezvoltate. În 2013, se estimează că România va avea a treia cea mai mare rată de creştere a PIB real dintre ţările europene selectate iar în 2014 vom avea a cincea cea mai mare rată de creştere dintre ţările selectate UE. În ceea ce priveşte rata de creştere a PIB potenţial, suntem pe locul şase în rândul ţărilor considerate după ţările baltice, Slovacia şi Polonia, tendinţă ce pare a se menţine în 2014.

 

Estimarea ratei de crestere a PIB real si PIB potential (tari selectate UE) 

Tara

2013

2014

 

Rata de crestere a PIB real  estimare

Rata de crestere a PIB potential estimare

Rata de crestere a PIB real estimare

Rata de crestere a PIB potential estimare

Belgia

0,1

0,7

1,1

0,9

Germania

0,5

1,4

1,7

1,5

Estonia

1,3

2,9

3,0

3,5

Irlanda

0,3

-0,1

1,7

0,8

Grecia

-4,0

-3,4

0,6

-3,0

Spania

-1,3

-1,3

0,5

-1,3

Franta

0,2

1,0

0,9

1,0

Italia

-1,8

-0.5

0,7

-0,1

Letonia

4,0

1,8

4,1

2,6

Olanda

-1,0

0,0

0,2

0,1

Portugalia

-1,8

-0,8

0,8

-0,5

Slovacia

0,9

2,2

2,1

2,1

Bulgaria

0,5

1,1

1,5

1,5

Cehia

-1,0

0,6

1,8

0,8

Lituania

3,4

2,8

3,6

3,0

Ungaria

0,7

0,3

1,8

0,7

Polonia

1,3

2,7

2,5

2,5

Romania

2,2

1,6

2,1

1,8

 

(Sursa. Estimari Comisia Europeana, noiembrie 2013, pe baza metodei functiei de productie, modificare procentuala anuala, in preturile pietei 2005 baza)

 

Inainte sa arunc tinte de neatins m-as fi uitat putin la modul in care tari din UE reusesc sa inchida gap ul de productie, adica decalajul dintre rata de crestere a PIB potential si rata de crestere a PIB real. As fi observant cad doar tarile Baltice au output gap pozitiv in 2013 si 2014, asa dupa cum putem observa din tabelul de mai jos.

Output gap – decalajul de productie 2013-2014, tari selectate UE

Tara

Output gap (decalajul de productie)

 

2013

2014

Belgia

-1,7

-1,5

Germania

-1,0

-0,7

Estonia

+1,2

+0,7

Irlanda

-0,9

-0,1

Grecia

-12,8

-9,5

Spania

-5,2

-3,4

Franta

-2,9

-3,0

Italia

-4,5

-3,7

Letonia

0,2

1,6

Olanda

-3,4

-3,2

Portugalia

-4,6

-3,4

Slovacia

-3,3

-3,4

Bulgaria

-1,7

-1,7

Republica Ceha

-3,4

-2,5

Lituania

0,0

0,5

Ungaria

-3,5

-2,4

Polonia

-2,1

-2,0

Romania

-1,8

-1,5

(Sursa. Estimari Comisia Europeana, noiembrie 2013, pe baza metodei functiei de productie, modificare procentuala anuala, in preturile pietei 2005 baza)

Consider ca in urmatorii trei ani rata de crestere economica trebuie impinsa catre ritmuri de peste 3% pe an. As tine cont de faptul ca – o arata tabelul anterior – criza inca mai persista. Predomina inca inclinatiile marginale scazute de consum si investitii. Traim inca intr-o economie depresiva, cu comportamente inversate fata de perioada de boom, total prociclice. Ne-am fript cu ciorba in perioada precriza, suflam in iaurt in perioada postcriza. Investitorii occidentali se retrag in carapacea interna. Statul roman a procedat la consolidare fiscala, una dintre cele mai dure din Uniunea Europeana – restrangand consumul si investitiile guvernamentale reale. Anul urmator viteza de ajustare scade.

Cum arata estimarile pentru 2014? Dupa metoda cheltuielilor, anul 2014 va aduce transferul dinspre pilonul exporturi nete (contributie negative estimate la minus 0,1 puncte procentuale) spre cererea interna (consum final plus 1,3 puncte procentuale si formarea bruta de capital plus 1 punct procentual). Dupa metoda valorii adaugate, plusul de PIB real estimate la 2,2% va veni in principal de la industrie (plus 0,9 puncte procentuale), constructii (plus 0,5), servicii (plus 0,7). Se estimeaza ca agricultura va avea un aport negativ de 0,1 puncte procentuale (ca urmare a unui efect de baza determinat de recordul de anul acesta) iar impozitele nete  pe produs vor contribui cu plus 0,2.

Cum stimulam cresterea in 2014? Care este viziunea noastra? Ţintim o creştere economică inteligentă prin investiţii în clustere industriale, infrastructura, energie si agricultură. O creştere economică incluzivă, prin crearea de locuri de muncă. Mizăm pe creşterea ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, ca sursă principală de finanţare pentru investiţii în creşterea de competitivitate a economiei şi crearea de locuri de muncă. Se vor accelera reformele structurale în domeniile strategice, ajutand astfel economia romaneasca sa-si fructifice potentialul de crestere economica.

Desi oficial se merge pe o abordare prudenta, in 2014 avem ca obiectiv o crestere economica de 3%. Obiectivul este ambitios, dar consideram ca un big push investitional (sa luam in considerare si memorandumurile de investitii semnate in aceste zile cu China de circa 10 miliarde dolari) ar putea impinge rata de crestere a PIB real cu 0,5-0,8% puncte procentuale anul viitor, in plus fata de estimarea oficiala prudenta de 2,2%.

Ne propunem construirea unei baze industriale adecvate în România, un alt pilon fundamental de imunizare a economiei româneşti in fata socurilor exogene. Acordarea unor facilităţi punctuale investiţiilor străine cu valoare adăugată, reîncărcarea diplomaţiei economice, dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice concomitent cu stimulente acordate învăţământului tehnic vor imuniza economia românească, mărind capacitatea de export cu valoare mare.

Sursele de finantare pentru crestere sunt mixte. Investitii si fonduri europene - Acordarea unor imprumuturi nete de 4 miliarde RON  în prima jumătate a anului 2014 şi 3 miliarde Ron în a doua jumătate a anului 2014; cresterea investiţiilor publice, în special prin cresterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale; se mareste finanţarea programelor de investitii la nivelul autorităţilor locale, de la 14,6 miliarde lei  în anul 2013 la 18,4 miliarde lei în anul 2014, respectiv o creştere de 26%; ritmul de creştere a formării brute de capital fix va fi de 4,0%. Foarte important, scaderea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale incepand cu luna iulie a anului 2014.

Stimularea mediului de afaceri prin: scheme de garantii de stat si ajutoare de stat de 440 milioane euro in 2014, în special prin noua schemă de garanţii pentru IMM-uri în cuantum  de 2 miliarde lei (poate fi extinsa pana la 4 miliarde ron). Este primul an din perioada data cand se respecta prevederea legala ca minimum 0,4% din PIB sa fie alocat din buget pentru finantarea IMM-urilor; sprijinirea producatorilor agricoli prin alocarea de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii  şi  Dezvoltarii Rurale a sumei de 2,1 miliarde lei, respectiv 1,5 miliarde lei  subventii pentru sprijinirea producatorilor agricoli si 0,6 miliarde lei, reprezentand plati nationale directe complementare in sectorul vegetal. Vor continua schemele de ajutor de stat în domeniul auto şi pentru investitiile creatoare de locuri de muncă.

Deoarece consumul reprezinta principalul motor de crestere economica, gandim un pachet de stimulare a consumului intern. TVA la paine proiect reusit – va fi continuat cu reducerea TVA la carne, cresterea pensiilor cu 3,76% cresterea salariului minim cu 12,5%, cresterea venitului minim garantat cu 4,5%, cresterea tintita a salariilor bugetarilor (medicilor rezidenti si profesorilor debutanti). Mai intra in economie in 2014 peste 2 miliarde ron despagubiri pentru plata salariilor taiate si 900 milioane ron despagubiri restituirea proprietatii si CEDO.

Pare ca bancile nu vor putea ajuta nici in 2014 economia, declaratiile de la banca centrala intarind ideea relansarii creditarii abia spre sfarsitul anului viitor. Oricum, daca vrem crestere mai mare de 3%, trebuie sa acceptam si exploatarea resurselor, trebuie sa nu mai strambam din nas la investitiile straine – de oriunde ar fi ele si va fi necesar sa absorbim toate fondurile europene.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.12.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO